Spectacole de primăvară

Domnişoara Julie: o piesă modernă din secolul al XIX-lea

„Piesa «Domnişoara Julie», scrisă de dramaturgul suedez August Strindberg în anul 1888, şi-a păstrat surprinzător violenţa poetică, forţa, profunzimea şi modernitatea şi în ziua de astăzi. Unele situaţii din piesă sunt foarte provocatoare şi în ziua de azi”, a declarat regizorul Felix Alexa la conferinţa de presă ţinută la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, organizată cu ocazia premierei spectacolului ce va avea loc în 6 martie, ora 20. Având în vedere faptul că în anul acesta comemorăm centenarul morţii scriitorului August Strindberg, Uniunea Teatrelor din Europa (UTE) consideră 2012 un an Strindberg, a anunţat András Visky, directorul artistic al teatrului. Regizorul a adăugat: „Faptul că premiera «Domnişoarei Julie» are loc chiar în acest an este o coincidenţă norocoasă”.

Felix Alexa a dezvăluit faptul că spectacolul începe cu mirosuri reale de bucătărie, aducând elemente concrete ale unei vieţi. „Tensiunea creşte încet, ajungând la stări extreme – trăim într-o lume încărcată de tensiuni, piesa lui Strindberg devine foarte actuală şi în acest sens”, a spus regizorul. El a menţionat şi faptul că Strindberg nu scria pentru timpul său: a trebuit să treacă aproape două decenii de la apariţia piesei ca ea să poate fie prezentată pe scenă. Chiar şi atunci, s-a folosit o variantă cenzurată, însă la spectacolul din Cluj, publicul va putea să audă textul întreg. Pentru acesta s-a apelat la versiuni în engleză şi franceză ale cercetătorilor din teatru, a adăugat dramaturgul Noémi Vajna.

„«Domnişoara Julie» prezintă cinismul relaţiilor umane, lupta pentru dominaţie”, a descris regizorul piesa, în care îi puteţi vedea pe Anikó Pethő, Zsolt Bogdán şi Emőke Kató. Zsolt Bogdán a menţionat că foarte puţini au crezut că va fi capabil să joace rolul lui Jean, lucru care l-a făcut să simtă „un nod în gât”, însă în timpul repetiţiilor acest nod a dispărut.

Decorul şi costumele sunt semnate de Carmencita Brojboiu, light designul şi ilustraţia muzicală de Felix Alexa. Dramaturgia: Noémi Vajna.

O primăvară la Roma, alături de Teatrul Mic

Oana Albu, Dana Dembinski, Ştefan Lupu în Primăvara doamnei Stone la Roma. Foto Steluţa Popescu

La început de martie, Teatrul Mic vă invită să petreceţi primăvara la Roma împreună cu doamna Stone. Premiera spectacolului regizat de Liana Ceterchi, „Primăvara doamnei Stone la Roma”, dramatizare de Martin Sherman după romanul omonim al lui Tennessee Williams, are loc miercuri, 7 martie, la ora 19.00.

Textul i-a fost inspirat lui Tennessee Williams de propria vacanţă la Roma, pe care o descrie ca pe un „vis de aur”. Fermecat de frumuseţea oraşului, de prospeţimea tinerilor italieni şi de viaţa libertină şi plină de huzur pe care i-o oferea Roma în acei ani, dar măcinat totodată de diminuarea succesului pieselor sale şi de propria îmbătrânire care îl bântuia încă de la 30 de ani, Williams dă naştere unui personaj feminin complex, care are parte de aceleaşi experienţe. Romanul „Primăvara doamnei Stone la Roma” a fost scris în 1950, la doi ani după vacanţa sa. Iniţial, rolul doamnei Stone a fost gândit pentru Greta Garbo, însă Vivien Leigh a fost cea care l-a interpretat în prima ecranizare în 1961. În 2003, Helen Mirren a jucat rolul principal în filmul cu acelaşi nume.

La „Teatrul Mic”, acest rol o aduce în prim-plan pe Dana Dembinski Medeleanu, actriţă cu o senzualitate bine pusă în valoare printr-un joc insinuant, dublat de o expresivitate corporală impecabilă, ce trădează studiul baletului clasic.

Doamna Stone este o actriţă care, deşi celebră, renunţă la carieră pentru a pleca împreună cu soţul (Petre Moraru) la Roma. După moartea neaşteptată a acestuia, cade pradă uneltirilor Contesei Gonzales (Oana Albu), care îi prezintă tineri italieni cu care să-şi petreacă timpul (Radu Vâlcan, Filip Ristovski). Unul singur îi trezeşte interesul doamnei Stone: Paolo di Leo (Ştefan Lupu), care este altfel decât toţi ceilalţi şi care îi împărtăşeşte sentimentele. O poveste de dragoste se clădeşte sub ochii noştri, în decorul fermecătoarei Rome (scenografia Cristina Barbu). O femeie întinereşte sub privirea bărbatului iubit, un tânăr se maturizează de dragul femeii adorate. Împreună scandalizează societatea şi mai ales pe Meg, ziarista americană, prietenă de-o viaţă a doamnei Stone (Mihaela Rădescu). Finalul este devastator, căci amintirile legate de eşecul ultimului rol interpretat şi de viaţa alături de soţul său o copleşesc şi o fac să ia o decizie radicală.

Regizoarea Liana Ceterchi pune accentul în acest spectacol pe frumuseţea şi neprevăzutul iubirii şi, cu generozitatea caracteristică, pune în valoare toate calităţile artistice ale interpreţilor. Conduce cu talent spectatorul prin meandrele acestei poveşti fascinante, pe muzica inspirată a Gabriellei Ferri.

Din distribuţie: Dana Dembinski Medeleanu, Ştefan Lupu, Oana Albu, Mihaela Rădescu, Petre Moraru, Mioara Ifrim, Viorica Bantaş, Radu Vâlcan, Filip Ristovski, Julieta Ghiga Szonyi, Papil Panduru, Domniţa Constantiniu, Vlad Trifaş, Cristian Radu, Niki Ieremciuc. Coregrafia: Mălina Andrei. Ilustraţia muzicală: Patricia Prundea. Film: Vladimir Dembinski. Light design: Iulian Bălţătescu.

Sfârşit de săptămână cu spectacole de patrimoniu

Marian Râlea şi Constantin Chiriac în Aşteptându-l pe Godot, la Teatrul Radu Stanca

Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu prezintă două dintre cele mai difuzate producţii: „Aşteptându-l pe Godot”, în regia lui Silviu Purcărete, şi „Electra” în regia lui Mihai Măniuţiu.

Spectacolul „Aşteptându-l pe Godot” va fi prezentat vineri, 2 martie, ora 19.00, după o pauză de mai bine de un an de zile. Producţia Teatrului Naţional din Sibiu s-a bucurat de aprecierea criticilor şi a publicului atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional, având reprezentaţii pe scenele unor festivaluri importante ca „International Blacksea Theatre Festival Trabzon” din Turcia, „Liverpool International Theatre Festival” din Marea Britanie, „World Theatre Festival” din Croaţia, „Seoul Performing Arts Festival” din Corea de Sud şi „Festivalul Francofoniei – Coup de theatre” de la Bucureşti. Spectacolul regizat de Silviu Purcărete are la bază un scenariu de Samuel Beckett în care autorul îşi plasează personajele la marginea unui drum de ţară, lângă un copac, pândind venirea unui anume Godot. Piesa urmăreşte de-a lungul celor două acte ale sale dialogul născut între Estragon (Marian Râlea) şi Vladimir (Constantin Chiriac) în timpul celor două zile de aşteptare, precum şi intervenţiile unui alt cuplet de personaje alcătuit din Pozzo (Cristian Stanca) şi Lucky (Pali Vecsei).

Duminică, 4 martie, ora 19.00, publicul sibian este invitat la un spectacol eveniment, „Electra”, în regia lui Mihai Măniuțiu. Este o întâlnire inedită dintre texte din marea tragedie greacă şi muzica populară maramureşeană interpretată live de Grupul „Iza”, prin care regizorul readuce în vremea de azi o mitologie extraordinară, provocând crearea unui spaţiu al confluenţelor arhaice. Spectacolul „Electra” al teatrului sibian a fost prezentat în România, Israel, Coreea de Sud, Ungaria, Cipru, Belgia, Muntenegru, Portugalia, Franța și în Spania, unde în 2008 a câștigat trei premii la „Festivalul de Teatru Clasic de la Mérida”: premiul pentru cea mai bună dramaturgie, premiul pentru cel mai bun montaj, ambele pentru Mihai Măniuțiu, și premiul pentru cea mai bună actriță în rol principal, pentru Mariana Mihu (Electra).

Jonathan Mills, directorul Festivalului Internaţional de la Edinburgh, cel mai important festival de artele spectacolului la nivel mondial, se află la Sibiu în perioada 1 – 2 martie. Jonathan Mills a susţinut cu această ocazie două conferinţe, joi, 1 martie, şi vineri, 2 martie, la Studioul de Teatru CAVAS din cadrul Facultăţii de Litere şi Arte. Evenimentul l-a avut ca invitat şi pe cercetătorul şi criticul de teatru Octavian Saiu, care a moderat cele două conferinţe.

Născut la Sydney, Jonathan Mills a studiat arhitectura la „Royal Melbourne Institute of Technology” (RMIT), unde s-a specializat în design acustic. Înainte de a ocupa funcţiile de director artistic pentru Festivalul Internaţional de la Melbourne, Festivalul „Federal Melbourne”, „Melbourne Millenium Eve Celebrations” şi „Festivalul bianual de Muzică” de la Brisbane, Jonathan Mills a absolvit, de asemenea, cursurile de compoziţie muzicală ale Universităţii din Sydney. Mai mult decât atât, tânărul director artistic a urmat în paralel şi o carieră de muzician şi compozitor, iar în 2005 a primit „Prix Italia” pentru opera „Sandakan Threnody”.

Jonathan Mills s-a întâlnit, de asemenea, cu regizorul Silviu Purcărete aflat la Sibiu pentru repetiţiile unui nou spectacol al Teatrului „Radu Stanca”, „Călătoriile lui Gulliver”, un proiect derulat în parteneriat cu Festivalul Internaţional de la Edinburgh, Dublin şi Belfast ce marchează un reper important în dialogul cultural european. Proiectul constă într-o serie de ateliere ce îşi vor găsi finalitatea în prezentarea unui spectacol de teatru care să reflecte tema călătoriei pornind de la fenomenul emigrare – imigrare la nivelul Uniunii Europene. Spectacolul regizat de Silviu Purcărete va avea premiera în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, urmând să fie prezentat apoi la Edinburgh, Dublin şi Belfast.

Invitaţie la Godot, într-o atmosferă interbelică

Pâine, circ şi violenţă în „Julius Caesar”

Julius Caesar, la Godot

Miercuri, 7 martie, de la ora 20.00, „Godot” invită publicul la spectacolul „Julius Caesar” de William Shakespeare, în regia lui Eugen Gyemant. Un show excentric cu Tudor Aaron Istodor, Lucian Iftime, Dan Rădulescu, Emilian Oprea, Andrei Seuşan şi Ionuţ Grama. Scenografia, costumele şi afişul – Tudor Prodan; coregrafia – Andrea Gavriliu. Păstrând textul şi problematica piesei, Eugen Gyemant transformă Roma antică într-un cabaret cu scenă şi podium. Cântecul, dansul, decadenţa şi opulenţa transportă publicul – luat ca martor la evenimentele care au loc pe scenă şi în sală – într-o lume atemporală în care Cezar (Tudor Aaron Istodor) este un showman excentric cu boa în jurul gâtului, Calpurnia (Andrei Seuşan) cântă lasciv canţonete, Marc Antoniu (Emilian Oprea) are aspectul unui un rocker tatuat, iar senatorii (Lucian Iftime, Dan Rădulescu, Andrei Seuşan şi Ionuţ Grama) ascund macete şi pistoale sub sacourile cambrate. „Julius Caesar” de la Godot poartă marca satirică a lui Gyemant, amintind de filmele lui Tarantino sau Baz Luhrman. Cu toate acestea, ambalajul comic, ironic şi extravagant scoate în evidenţă – prin contrast – jocul realist al actorilor, care redă, de fapt, gravitatea subiectului piesei.

În viziunea regizorului, Cezar este „un zeu de cabaret, o divă în mizerie, un Peter O’Toole beţiv şi travestit, care nu-şi poate imagina că cineva ar putea să încerce vreodată să-l asasineze”, dar care devine victima propriului show. „Cei care îl omoară nu vor decât să vadă dacă Caesar este cu adevărat zeul pe care ei îl adoră, şi care nu este unul al vechilor reguli şi valori republicane, ci al seducţiei, al talentului şi al puterii de a face ceea ce nimeni nu crede că este posibil. Uciderea lui Julius Caesar, pentru care totul e un spectacol, este performată în public şi în mijlocul publicului, prezent în fiecare situaţie a piesei. E un spectacol roman, cu pâine, circ şi violenţă, care pune spectatorul în intimitatea ridicolă, senzuală, sacră a unui Julius Caesar căruia să poată să i se uite pe sub fustă.”

Distribuţia: Tudor Aaron Istodor, Lucian Iftime, Dan Rădulescu, Emilian Oprea, Andrei Seuşan, Ionuţ Grama.

Ironie şi umor la „Bullets over Lipscani”

Smaranda Caragea în Bullets over Lipscani

Nu pierdeţi, vineri, 2 martie, la ora 19.00, spectacolul „Bullets over Lipscani” inspirat de Woody Allen, în regia lui Eugen Gyemant. Parodie după filmele noir ale anilor ’40, umor irezistibil şi trei actori tineri: Dan Rădulescu, Smaranda Caragea şi Cătălin Babliuc.

Un spectacol inspirat de textele lui Woody Allen, care recreează cu ironie și umor atmosfera filmelor noir americane, presărate cu ingrediente autohtone. Trei povești, un liant – detectivul, și o serie de personaje savuroase. Pe scurt, „o roşcată năvăleşte în biroul unui detectiv particular şi îi cere să-l găsească pe Dumnezeu. Apoi acelaşi detectiv joacă Mortal Kombat cu însăşi Moartea, pentru 100 de dolari. Iar la final afli că Libraria Cărtureşti e o ‘faţadă’ care adăposteşte un bordel cu prostituate intelectuale. Într-un cuvânt, unul dintre cele mai savuroase spectacole din această stagiune”.

„În rolul unui detectiv a la Humphrey Bogart, plin de nerv, gata oricând să fenteze chiar şi Moartea câştigând un joc pe calculator […], Dan Rădulescu face dovada unei disponibilităţi histrionice veritabile, generând permanent surpriză. Smaranda Caragea intră cu uşurinţă în pielea unei întregi serii de femmes fatales, accentuându-le depotrivă profilul psihologic”, scria Anca Ioniţă. „Mai multe personaje îi revin şi lui Cătălin Babliuc, fiecare fiind cu haz interpretat şi bine diferenţiat topologic.” Scenografia: Iza Târţan.

„Cui i-e frică de Virginia Woolf?”

Premieră la Teatrul Nottara

Dramaturgul Edward Albee se întreba: „Adevăr sau iluzie – chiar contează?”.

O noapte ca oricare alta. O petrecere târzie. Cu whisky şi brandy, jocuri şi glume, flirturi inofensive, poveşti amuzante, dans, secrete murdare, cărţi, beţie, ratare, voie bună, cruzime, provocări violente, violenţă, adevăr, iluzie, frică… Martha şi George vă aşteaptă. Marţi, 6 martie, la ora 19.00, la Teatrul Nottara, Sala George Constantin.

„Cui i-e frică de Virginia Woolf?” este una dintre cele mai amuzante şi mai tulburătoare radiografii ale mitului „familiei perfecte”. George, profesorul de istorie, interpretat de Ionuţ Grama, şi Martha (Florina Gleznea), exuberanta sa soţie şi fiica şefului universităţii, se întorc acasă după o petrecere. Dar noaptea abia începe, iar publicul devine prizonier în casa celor doi şi martorul unui şir de „jocuri şi glume”, în care barierele anduranţei vor fi testate, iar demonii vor ieşi la lumină. Pentru că Martha i-a invitat la ei acasă pe nou-veniţii în campusul universitar, blondul Nick (Emil Măndănac) şi naiva lui soţie, Honey (Sînziana Nicola). Ceea ce urmează va demonstra că nimic nu e mai irezistibil şi mai terifiant decât cruzimea şi că adevărul şi iluzia pot spune uneori aceeaşi poveste.

Producţia, dublu nominalizată la Premiile UNITER în 2009 (Cel mai bun debut – Florina Gleznea şi Ionuţ Grama), beneficiază de cea mai tânără distribuţie care a interpretat rolurile titulare pe o scenă profesionistă şi de noua traducere oficială necenzurată şi savuroasă a textului original. Regia şi scenografia sunt semnate de Mariana Cămărăşan şi Alexandra Penciuc („Amalia respiră adânc” şi „Rabbit Hole” la Teatrul Act, „Iadul este amintirea fără puterea de a mai schimba ceva” la Teatrul Odeon).

La Sala ArCuB, comedii de succes

Cină cu prieteni

Scenă din Cină cu prieteni

Sâmbătă 3 martie, ora 19.00, sunteţi invitaţi la această piesă a lui Donald Margulies, în regia lui Claudiu Goga.

„Nimic nu îi scapă lui Claudiu Goga şi pare inepuizabil în ceea ce le povesteşte actorilor despre viaţă, despre noi, despre inerţie şi distrucţie, despre îndepărtarea din cuplu. Umorul piesei, al fiecărei replici, hazul benzilor desenate introduse de scenografa Lia Dogaru cu multă iscusinţă, un element vizual ca un contrapunct, ca o radiografie, forma muzicală a construcţiei sunt elementele unei comedii de succes”, scria Marina Constantinescu.

Timp de 12 ani, Gabe şi Karen au petrecut vacanţe şi weekenduri împreună cu Tom şi Beth; s-au invitat reciproc la nenumărate cine, şi-au crescut copiii, şi-au împărtăşit experienţele de viaţă ca nişte adevăraţi prieteni, aşteptându-se „să se îngraşe şi să îmbătrânească împreună”. Un fapt surprinzător le dă viaţa peste cap. Acesta reprezintă un şoc cu efecte neaşteptate pentru ambele cupluri şi, în egală măsură, un prilej al unor reflecţii despre dragoste şi căsnicie, despre natura relaţiilor umane…

În distribuţie: Cerasela Iosifescu, Vlad Zamfirescu, Nadiana Sălăgean, Marius Cordoş.

O noapte furtunoasă

Duminică 4 martie, la ora 19.00, o montare clasică a piesei lui Caragiale, în care umorul textului, iscusinţa regizoarei şi talentul îndrăgiţilor interpreţi se îngemănează în modul cel mai fericit cu putinţă, datorită regizoarei Teodora Câmpineanu. Cu: Nicolae Urs, Alexandru Georgescu, Vlad Zamfirescu, Simona Popescu, Silviu Biriş, Luminiţa Erga, Alina Berzunţeanu.

„Un Caragiale proaspăt, plin de umor, direct, susţinut replică de replică prin talentul şi inteligenţa interpreţilor”, consemna criticul Florica Ichim. Iar Ion Parhon scria: „Acea senzaţie de prospeţime şi tinereţea de spirit a reprezentaţiei, iscusinţa şi discreţia cu care e sugerată complicitatea din jurul triunghiului conjugal, contrapunctul spectacular dintre abisurile sentimentale ale Vetei şi exaltarea Ziţei, jocul viu colorat, de un umor debordant al interpreţilor, reprezintă câteva dintre argumentele care personalizează acest spectacol, şi conduc la binemeritatul lui succes de public”.