Spectacolele lunii martie la Opera Națională București

Dimitrinka Raycheva, invitată în „Cavalleria Rusticana & Pagliacci”

Opera Națională București prezintă astăzi, 5 martie 2020, începând cu ora 18:30 spectacolul „Cavalleria Rusticana & Pagliacci” de Pietro Mascagni – Ruggiero Leoncavallo. Regia poartă semnătura lui Ion Caramitru, scenografia a fost creată de Viorica Petrovici, iar conceptul light design-ului îi aparține lui Chris Jaeger. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Vlad Conta. Corul Operei Naționale București va fi pregătit de către Daniel Jinga.

Pentru această reprezentație publicul spectator o va putea urmări pe soprana Dimitrinka Raycheva interpretând rolul Santuzza, în calitate de invitată pe scena Operei Naționale București.

Pentru acest spectacol regizorul Ion Caramitru vine cu o concepție nouă, ambele intrigi tratând gelozia umană și consecințele ei transpuse într-un realism puternic, după cum însuși declară: „Există în spectacolul de operă subordonat până la perfecțiune muzicii (note, măsuri, arii, balet, cor) un spațiu foarte generos pentru un soi de realism magic al spectacolului. Cu cât este mai mare convenția, cu atât mai mare libertatea. Este vorba despre realism de la început până la sfârșit. Nu vă lăsați înșelați de iluzia artei artistului. Cavalleria Rusticana se desfășoară în culori de alb și negru, Pagliacci se petrece într-un decor colorat; costume, scenă, decor palpabil, dar ambele ascund o crimă din gelozie.”

Fiind unul din cele mai aplaudate titluri ale curentului verist, „Cavalleria rusticana” justifică prezența sa în repertoriul teatrelor din întreaga lume. Inspirația cu care compozitorul a găsit textul literar, corespondentul muzical, plasticitatea imaginilor și caracterul pasionat al melodiei, tipic italiene, justifică gloria acestui titlu, cu care nu a rivalizat nicio altă creație a lui Pietro Mascagni.

„Pagliacci” este o operă în două acte compusă de Ruggiero Leoncavallo pe un libret propriu. Opera este una din lucrările care figurează în repertoriul permanent al teatrelor lirice de pretutindeni.

Cele două opere portretizează comunitatea muncitoarească, modestă din sudul Italiei într-o zi de sărbătoare romano-catolică, concentrându-se pe triunghiuri amoroase ce se dovedesc a se sfârși violent și mortal. Limbajul muzical franc, intens, rapid și economic al acestor povești tulburătoare așezate în lumea oamenilor ordinari au contribuit la nașterea stilului de operă verist.

Ion Caramitru, invitat în spectacolul „Peer Gynt” și „Carmina Burana” de pe scena Operei

Opera Națională București prezintă sâmbătă, 7 martie 2020, începând cu ora 18:30 spectacolul „Peer Gynt” de Edvard Grieg și „Carmina Burana” de Carl Orff, coregrafia poartă semnătura lui Davide Bombana, costumele, decorul și luminile au fost create de către Mario De Carlo, asistent scenografie Andreea Koch. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare, Corul Operei Naționale București a fost pregătit de către Daniel Jinga, iar Corul de copii de către Smaranda Morgovan.

„Peer Gynt” de Edvard Grieg îl va aduce în fața publicului pe actorul Ion Caramitru, în calitate de invitat al primei scene lirice a țării. Partea a doua, „Carmina Burana” de Carl Orff va fi interpretată de către baletul, soliștii, corul și orchestra Operei Naționale București.

Coregraful spectacolului vine cu o propunere inovatoare și îndrăzneață pentru montarea de pe scena Operei Naționale București, după cum însuși declară: „Pentru mine, cel mai răscolitor aspect al cantatei Carmina Burana este accepțiunea vulnerabilității și incapacității omenirii în fața destinului, cu schimbările sale constante. În ciuda acestui fapt, ființa umană, în atașamentul său disperat pentru viață, în zadar încearcă cu toată puterea să uite trecutul și să lupte împotriva sabiei lui Damocles ce îi atârnă deasupra capului. Prin miracolul naturii și al trezirii primăverii, prin dragostea de la forma-i cea mai pură la cea mai desfrânată, prin religie cu esența, incoerențele și chiar viciile sale, omenirea încearcă să găsească o cale de a supraviețui, nelăsându-se niciodată în voia destinului zdrobitor, mereu schimbător și implacabil.”

Nu există o poveste propriu-zisă în „Carmina Burana”. Lucrarea începe având pe scenă toți dansatorii ce se simt amenințați de puterea distrugătoare ce le stă deasupra capului.

A doua scenă ne aduce în prim plan 20 de bărbați prinși într-un dans circular furios, mișcare ce reprezintă, de fapt, bătălia constantă și revolta oamenilor la nedreptatea destinului.

Următoarea secțiune a piesei vorbește despre bucuria oamenilor și despre venirea primăverii. Patru cupluri se prind într-un dans senzual învăluiți de căldura soarelui, cărora li se alătură un grup de fete tinere, ce-și descoperă dorințele trupești. Scena se încheie cu un duo vital, plin de armonie și de bucuria vieții.

Următoarea parte, „În Tavernă”, vorbește despre toată dorința sexuală, aproape chinuitoare care stăpânește întreg cadrul coregrafic. Datorită climatului religios marcat de violență, agresiune și ură, atmosfera de reprimare devine pregnantă, fiind reprezentată în acest tablou printr-un rol masculin și un trio de călugări. Scenele ce urmează sunt o continuare a dorințelor trupești prezente în această secțiune.

Următoarea secțiune, dimpotrivă, vorbește despre iubire sau, mai bine zis, despre dorința puternică a dragostei rămasă neîmplinită. Trei solo-uri diferite prezintă aceste stări de melancolie, tristețe și visare.

În ultima parte a lucrării coregrafice, o prezență episodică și misterioasă, Fortuna, devine acum dominantă. Ea este enigmatică, cu o natură duală. Ridicată ca un idol, ea este recunoscută ca fiind suveranul tuturor destinelor umane. După ieșirea ei, omenirea este din nou forțată să se dizolve în fața forței atotputernice , amenințătoare care apasă deasupra întregii omeniri , închizând baletul așa cum a început, într-o revenire ciclică a evenimentelor.

,,Elixirul dragostei”, de Ziua Femeii pe scena Operei Naționale București

Opera Națională București prezintă duminică, 8 martie 2020, ora 18:30 spectacolul ,,Elixirul dragostei” de Gaetano Donizetti. Regia poartă semnătura lui Marco Gandini, scenografia a fost realizată de Adriana Urmuzescu, iar lighting design- ul de către Virginio Levrio. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare.

Exemplu tipic de operă bufă, Elixirul Dragostei este una dintre capodoperele donizettiene, alături de Don Pasquale. Partitura este fermecătoare, extrem de grațioasă, farsa fiind deopotrivă extrem de comică și sentimentală. Dintre momentele superbe ale operei se remarcă, în actul I, aria lui Nemorino ,,Quanto è bella”, apoi prezentarea lui Dulcamara ,,Udite, udite” și aria lui Nemorino ,,Una furtiva lagrima”. Actuala montare a operei ,,Elixirul dragostei” la Opera Națională București a avut premiera la data de 20 mai 2012.

Regizorul Marco Gandini despre ,,Elixirul dragostei” de Gaetano Donizetti: ,,Astăzi, pentru a pune în scenă o operă, ca și în cazul unei piese de teatru, dacă vorbim despre lucrări ale trecutului, poartă cu sine întrebarea dacă subiectul are sau în ce măsură poate avea o semnificație pentru publicul contemporan. Povestea și muzica din Elixirul dragostei sunt într-un anume sens contemporane, deoarece nu găsim în ele elemente arhaice, referințe la o anume epocă. Înțelegem în schimb modelul unui tânăr adolescent îndrăgostit, cu puțină experiență de viață, care crede în iluzia unui medicament în stare să-i rezolve problemele în dragoste. De asemenea, înțelegem tema dorinței de dragoste, diferită la fiecare dintre personajele principale, trio-ul amoros Adina-Nemorino- Belcore. Montarea respectă raporturile dintre personaje, dinamica lor, relațiile de dependență și influență dintre ele, care definesc dezvoltarea poveștii într-un spațiu atemporal, în care dinamica acțiunii, a bucuriei, a dezamăgirii, a speranței, a jocului pot să fie conturate mai bine, fără constrângerea specifică unui timp istoric sau a unui spațiu care să le forțeze între limite.

Nemorino și Adina sunt perechea perfectă, așa cum afirmă Donizetti, dacă nu în mod direct, prin libret, cel puțin prin dinamica muzicii de la sfârșitul actului I.”