Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca – clasificat de Ministerul Sănătăţii în grupa II M (monospecialitate) – are cel mai mare ambulator din România, cu cea mai diversificată ofertă de servicii, care include 26 de specialităţi pentru adulţi şi 13 pentru copii, deservite de 77 de medici.
Directorul spitalului, Ioan Mureşan, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, că, după lucrări ample de modernizare, spitalul este acum de talie europeană – compartimentul Imuno-depresie, cu 11 saloane ultramoderne, secţia de copii şi secţia de Terapie intensivă fiind mândria instituţiei.
Unitatea sanitară a preluat, în octombrie 2009, Centrul de Diagnostic şi Tratament, aflat atunci „în faliment total”, şi l-a transformat în cel mai mare ambulator din ţară, cu 20 de saloane. În ambulator lucrează 220 de cadre medicale.
„Sunt trei piloni ai sistemului de sănătate – medicina primară, activitatea ambulatorie şi cea spitalicească. Tendinţa este de reducere a activităţii spitaliceşti şi de transfer al acesteia spre medicina primară şi ambulatorie”, spune directorul unităţii sanitare.
El a evidenţiat că în ambulator costurile sunt de patru – cinci ori mai mici comparativ cu cele din spital. Într-un ambulator integrat, cum este cel al Spitalului Clinic de Boli Infecţioase, specialiştii reuşesc, prin inter-consultări – pentru că de cele mai multe ori o boală este asociată cu o alta – să dea o soluţie medicală completă, cu instituirea unui tratament adecvat etiologic.
„Avem două ambulatorii, cel din spital şi cel înfiinţat în fostul CDT. În spitalizarea de o zi, pacientul este consultat în mai multe specialităţi medicale, face investigaţiile necesare şi primeşte rezultatul analizelor în aceeaşi zi. Am dezvoltat şi activitatea paraclinică cu laboratoare de analize medicale, cabinete de explorări funcţionale şi de radiologie, toate la un nivel ridicat, astfel că în cel mai scurt timp pacientul are diagnosticul corect şi scrisoarea medicală”, a afirmat Ioan Mureşan.
Serviciile medicale se contractează, în continuare, cu Casa de Asigurări de Sănătate. Cheltuielile cu infrastructura sunt suportate de Consiliul Judeţean, în a cărui subordine se află spitalul, după descentralizare.
„În primul semestru al anului, am avut colapsuri financiare, totalizând 1,5 milioane de lei pentru servicii efectuate şi neacoperite de CAS. Unitatea are 200 de paturi, iar anual sunt spitalizaţi aproximativ 7.500 de bolnavi adulţi şi copii. Serviciul de gardă funcţionează 24 de ore din 24. În ambulator, în special, şi în spital intră, în medie zilnică, aproximativ 1.000 de pacienţi. Fluxul este extraordinar şi este normal să avem şi probleme financiare. Dar niciunul dintre pacienţii noştri nu a trebuit să-şi cumpere materiale sanitare sau medicamente în timpul spitalizării. În semestrul al doilea vom echilibra balanţa financiară, fiindcă prestăm servicii cu plată pentru unităţi private”, a arătat directorul spitalului.
Cazuistica este diversă, dar frecvent cu pacienţi cu infecţii severe, cu meningite, gastroenterocolite, hepatite acute virale, infecţii de tract respirator, urinare, ale sistemului nervos central, endocardite acute infecţioase, leptospiroze, etc.
„Nu am reuşit să avem, în secţia de Terapie intensivă, necesarul de medici şi asistenţi. Aceasta este, într-adevăr, o nerealizare, dar cred că în toamnă avem şansa să ieşim din impas”, afirmă Ioan Mureşan.
În unitatea spitalicească şi în noul ambulator lucrează, în prezent, 500 de cadre medicale, 120 fiind medici primari şi specialişti, iar restul asistenţi, laboranţi şi infirmiere. Directorul spune că nu se poate plânge de un exod de cadre medicale. „Avem aceleaşi probleme pe care le are întreg sistemul sanitar din România”, arată Ioan Mureşan, adăugând că în fiecare an sunt probleme cu infecţiile severe, dar unitatea nu a beneficiat niciodată de sprijin din fondul de rezervă al CAS.
„Lunile noiembrie şi decembrie nu sunt acoperite financiar. Dar spitalul nu poate fi închis. Sunt neîmpăcat cu un lucru: după ce am rezolvat situaţia critică a Ministerului Sănătăţii, am preluat CDT şi am plătit datoriile istorice de 30 de milioane de lei ale acestuia, am rugat ministerul, în 2009 şi apoi în 2010, să mă ajute cu 10 milioane de lei pentru achiziţia unor aparate medicale moderne pentru toate specialităţile. Nu am avut înţelegerea necesară. Trebuie să se înţeleagă că, dacă se investeşte în oameni şi în aparatură modernă pentru ambulatoriu, se câştigă nu se pierde. Un euro investit în partea de prevenţie aduce un câştig de şase euro în partea economică”, a arătat directorul spitalului.
