Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a atras atenţia, în discursul rostit la reuniunea Adunării Parlamentare NATO, că Uniunea Europeană nu îşi poate dezvolta propriul sistem de apărare în afara Alianţei Nord-Atlantice.
„Este foarte bine că Uniunea Europeană îşi dezvoltă un sistem de apărare complementar Alianţei Nord-Atlantice. Alianţa a solicitat acest lucru de mult timp”, a declarat Stoltenberg răspunzând unei întrebări la reuniunea Adunării Parlamentare NATO.
„Dar este important să reiterăm că sistemul de apărare european nu poate înlocui sistemul NATO, ci trebuie să fie în interiorul NATO”, a atras atenţia secretarul general al Alianței.
„Este vorba chiar şi de capabilităţile militare. Dacă luăm ca exemplu cazul ieşirii Marii Britanii din UE, după Brexit 80% din capabilităţile militare NATO vor fi în afara UE. De aceea, susţinem dezvoltarea sistemului de apărare al Uniunii Europene, dar în cadrul NATO, nu în afara NATO”, a insistat Jens Stoltenberg.
Totodată, Stoltenberg a evidenţiat la Bucureşti, importanţa majorării bugetelor pentru apărare de către statele membre, într-un context geopolitic „incert”.
„Avem nevoie de bugete mai eficiente în domeniul apărării. În plus, trebuie să abordăm problema industriei militare europene fragmentate”, a declarat Jens Stoltenerg în discursul rostit luni dimineaţă la reuniunea Adunării Parlamentare NATO, desfăşurată la Bucureşti.
„Tot mai multe ţări au atins pragul de 2% din PIB alocat apărării. Vreau să spun că acest prag de 2% acordat apărării nu este un obiectiv înalt. În timpul Războiului Rece alocam mai mulţi bani pentru apărare. Ştiu că există parlamentari care susţin că ar trebui acordate fonduri pentru educaţie, că trebuie reduse taxele (…) Dar, uneori, trebuie să acordăm fonduri suplimentare şi pentru apărare. Mai ales atunci când tensiunile sunt în creştere. Alianţa Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită mai bine pentru contracararea provocărilor geopolitice. Alianţa trebuie să se adapteze unei lumi incerte”, a subliniat Stoltenberg.
Oficialul NATO a făcut referire la ameninţările cibernetice cu care se confruntă statele NATO, subliniind că sunt necesare măsuri de contracarare la nivel naţional, la nivelul Alianței şi al Uniunii Europene.
„Sunt necesare măsuri de coordonare la nivel naţional, la nivelul NATO şi al Uniunii Europene. Salutăm progresele înregistrate în cooperarea cu experţii UE, mai ales în contextul recentelor atacuri cibernetice majore. De aceea, este necesară integrarea mai eficientă a statelor membre în sistemul NATO de securitate cibernetică”, a subliniat Stoltenberg.
Secretarul general NATO a exprimat preocupare în legătură cu recentele atacuri cibernetice care au vizat Letonia. „Sunt foarte preocupat. Am consolidat apărarea statelor membre şi cooperăm în domeniul tehnologiei pentru acoperirea vulnerabilităţilor reţelelor”, a insistat Stoltenberg.
Mulțumiri pentru România
De asemenea, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a mulţumit României pentru găzduirea reuniunii Adunării Parlamentare a NATO şi pentru contribuţiile la apărarea colectivă.
„Îi mulţumesc preşedintelui Adunării Parlamentare NATO, preşedintelui României, preşedintelui Senatului, preşedntelui Camerei Deputaţilor, miniştrilor. Este minunat să vă întâlnesc pe toţi aici, este minunat să fiu din nou la Bucureşti, să fiu printre aliaţi, parteneri şi prieteni”, a declarat Jens Stoltenberg.
„Vreau să încep prin a mulţumi României pentru că ne găzduieşte pe toţi aici. De asemenea, vreau să mulţumesc României pentru contribuţiile importante în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, la apărarea colectivă şi la securitatea comună. România contribuie în multe moduri, contribuie la operaţiunile NATO în Afganistan şi în Kosovo. Găzduieşte sistemul nostru antirachetă la Deveselu. În plus, ca naţiune, s-a angajat să aloce 2% din PIB apărării. Prin urmare, România ajută la menţinerea securităţii celor aproape un miliard de cetăţeni ai statelor NATO”, a subliniat Stoltenberg.
Despre Rusia
Alianţa Nord-Atlantică are o abordare axată pe consolidarea apărării şi pe dialog în relaţia cu Rusia, a declarat Stoltenberg, cerând Moscovei să respecte angajamentele internaţionale şi subliniind că NATO nu vrea un nou Război Rece.
„Suntem preocupaţi de aculumarea capabilităţilor militare ruse în apropierea frontierelor NATO. Acest lucru evidenţiază importanţa unei abordări faţă de Rusia axată pe două elemente: combinarea apărării puternice cu dialogul, în cadrul Consiliului NATO-Rusia, în cadrul acordurilor bilaterale, prin contacte militare. Continuăm să cerem Rusiei să respecte angajamentele internaţionale. Rusia este vecinul nostru. Rusia va rămâne aici. Nu vrea să izolăm Rusia. NATO nu vrea un nou Război Rece. Acţiunile noastre au rolul de a evita conflictele, nu de a le provoca. Menţinem angajamentele în sensul transparenţei şi predictibilităţii, care sunt în interesul tuturor”, a spus Stoltenberg.
Citiți și
Cum vede Iohannis relația cu Rusia
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.