Strategia UE contra epidemiei: limitarea pagubelor

Marți seara, după o videoconferință de două ore și jumătate, Comisia Europeană și liderii statelor UE au căzut de acord să mobilizeze resurse financiare împotriva epidemiei de coronavirus. Măsura vine la șase săptămâni de la primele cazuri înregistrate în UE.

Vor fi mobilizate 25 de miliarde de euro, din care 7,5 miliarde de euro imediat. E suficient? Doar Italia, care este țara cel mai grav afectată de epidemie și este acum închisă, a luat decizia de a mobiliza tot 25 de miliarde de euro pentru a combate epidemia. Asta ar însemna 20 de miliarde în plus la datoria publică, adică 1,1% din PIB-ul țării.

Banii oferiți de UE nu sunt fonduri noi, sunt bani deja investiți. În plus, luați pentru fiecare țară în parte, ei depind de proiectele finanțate cu bani europeni. Presa internațională arată că măsura luată de UE este mai mult una de limitare a pagubelor. Atenția se concentrează pe ceea ce se va întâmpla cu economia nu în timpul epdemiei, ci dupa ce vârful ei va fi trecut, atunci când IM-urile trebuie ajutate să nu falimenteze în masă, căci ele oferă cele mai multe locuri de muncă.

Cei 7,5 miliarde de euro reprezintă banii din prefinanțările UE necheltuite de statele membre, pe care Comisia are obligația, an de an, să-i ceară înapoi. În acest an, a anunțat președinta von der Leyen, statele nu vor mai trebui să ramburseze aceste fonduri. Apoi, spune Comisia, ”statele membre sunt invitate să utilizeze aceste sume pentr a-și accelera investițiile în cadrul fondurilor structurale. Le vor folosi pentru cofinanțarea națională pe care altfel ar trebui să o asigure ele însele, pentru a primi următoarele tranșe de fonduri structurale”. Și comunicatul merge mai departe: ”Ținând cont de ratele de cofinanțare medii în statele membre, cei 7,5 miliarde de euro vor permite mobilizarea și utilizarea a încă 17,5-18 miliarde de euro sub formă de finanțare structurală în întreaga UE”.

Apoi, programele operaționale naționale care primesc acești bani vor fi adaptate, dacă este necesar, pentru a canaliza finanțările către măsuri de angajare pe termen scurt, sectorul sănătății, piața muncii și sectoarele lovite cel mai mult de situația actuală.

Adică, Bruxellesul dorește ca aceste miliarde să se concentreze în sistemele de sănătate și să ajute la relansarea IMM-urilor, care vor fi afectate cel mai mult.

Apoi, președinta von der Leyen a declarat că, până vineri, va propune utilizarea cât mai flexibilă a Pactului de Stabilitate – cel care limitează deficitul public – și a ajutoarelor de stat pentru companii. Concluzia este că guvernele vor fi lăsate să cheltuiască pentru susținerea companiilor și pentru a se asigura că lipsa lichidităților nu va afecta grav IMM-urile.

Italia, care este țara cel mai grav afectată de epidemie și este acum închisă, a luat decizia de a mobiliza 25 de miliarde de euro pentru a combate epidemia. Asta ar însemna 20 de miliarde în plus la datoria publică, adică 1,1% din PIB-ul țării.

Comisia Europeana a mai luat o decizie în ce privește așa-zisele ”avioane fantomă” ce au zburat zile bune prin spațiul aerian al UE. Companiile aeriene au decis zile în șir să efectueze curse cu un număr infim de pasageri, doar pentru a nu-și pierde intervalele de aterizare și decolare de pe aeroporturile din UE, pentru că un regulament european din 1993 prevede că, dacă o companie nu utilizează cel puțin 80% din aceste intervale de decolare și aterizare, ele vor fi pierdute și oferite concurenței. În acest fel, în ultimele zile companiile aeriene au ars kerosen degeaba.