Pe 10 februarie, președintele Donald Trump a semnat decretul prin care cere procurorului general să suspende aplicarea Foreign Corrupt Practices Act (FCPA). Aceasta este prima lege din istoria modernă care le interzice cetățenilor unei țări să mituiască oficiali străini.
Decretul arată că legea este ”una dintre piedicile excesive în calea comerțului american”, iar procurorului general i se cere să ”oprească inițierea unor noi investigații sau acțiuni de aplicare a acestei legi”. Procurorul general Pam Bondi va avea libertatea de a alege când să aplice acest decret. Departamentului Justiției i se mai cere să ia măsuri în favoarea celor care au primit penalități ”neadecvate” în urma unor investigații legate de încălcarea amintitei legi împotriva mituirii oficialilor din alte țări.
Mituirea guvernelor străine împiedică America să devină great again, pare să spună președintele Donald Trump. Oare ce își spun clienții complexului militar-industrial din SUA? Dacă armamentul corespunde necesităților, mita nu va fi descoperită vreodată – face parte din regulile nescrise ale negoțului și este lubrifiantul relațiilor dintre state. Când achizițiile sunt nepotrivite (deja, Elon Musk trage spuza pe turta lui și spune că avioanele F-35 sunt nereușite și depășite, că viitorul este războiul dronelor; România a semnat cu SUA un protocol pentru trecerea la avioane F-35, din care ar trebui cumpărate 32 de aparate ”invizibile”), atunci avem scenariul afacerii Skoda din România anilor 1930: un prejudiciu uriaș, multe comisii de anchetă, o sinucidere, un acar Păun cehoslovac, transformarea acuzaților în acuzatori, până se ajunge la un nivel prea înalt și totul se încheie.
Un articol publicat de Responsible Statecraft arată că suspendarea aplicării acestei legi riscă să ducă la o situație similară cu cea din anii 1970, când mituirea oficialilor străini era norma în comerțul american cu arme. Cuvântul de ordine în acest moment în Europa este înarmarea – o spun și SUA, o spune și liderii europeni, o spun și rapoartele lui Mario Draghi și Enrico Letta solicitate de Comisia Europeana în vederea revitalizării ”proiectului european”. Indiferent că guvernele vor fi tehnocrate pro-UE sau populiste pro-SUA, înarmarea va fi marea afacere și următorii ani vor fi ai unui capitalism de stat axat pe apărare. Si nu este vorba doar de fiare, ci de război cibernetic, război informațional, inteligență artificială, fără reguli, sub imperiul urgenței. Noua ”pandemie”, noile ”vaccinuri”, noua ”diplomație a măștilor”, noul medicament salvator, noile SMS-uri ale președintelui Comisiei Europene. Iar SUA dau liber la mită.
În 1975-1976, odată cu reformele de după scandalul Watergate, o comisie a Senatului SUA a expus o multitudine de cazuri de corupere a oficialilor străini de către companiile petroliere și aerospațiale americane. Cea mai activă companie în ce privește coruperea guvernelor a fost Lockheed Martin, care a făcut astfel în Italia, Japonia, Germania, Olanda, Arabia Saudită, Nigeria, Indonezia, Mexic și Columbia, pentru a primi contracte civile și militare pentru avioanele sale.
Dezvăluirile făcute atunci au dus la redactarea legii amintite la început, care a fost aprobată în 1977.
Consecințele au fost foarte puternice in Japonia, unde premierul Kakuei Tanaka a fost arestat, condamnat pentru luare de mită. A fost pentru prima dată când un premier nipon a fost arestat și a fost considerat cel mai mare scandal din istoria postbelică a țării.
Senatorul Frank Church, inițiatorul legii, spunea că problema este mai gravă decât corupția. ”Nu este suficient să oftezi și să spus că așa se fac afacerile. Este vremea să tratăm această chestiune ca pe o problemă gravă de politică externă”. El arăta că în acest fel se pot destabiliza regimurile aliate democratice și se poate ajunge la legături apropiate cu regimuri dictatoriale, din motive financiare mai degrabă decât din interese de securitate.
Acum, președintele Trump dorește suspendarea aplicării acestei legi considerând că ea este în detrimentul companiilor din SUA și al securității americane.
Însă nu există vreo dovadă că această lege a produs daune industriei militare americane. SUA sunt cel mai mare exportator de arme din lume și ocupă detașat această poziție de cel puțin 30 de ani. Cu toată legea care interzice mituirea străinilor, industria militară din SUA a vândut arme în valoare de 145 de miliarde de dolari doar în 2024.
Președintele Trump a spus în campania electorală că vrea să-i ”oprească pe profitorii de război și să pună America pe primul loc”. Dacă este așa, atunci nu este momentul ca Trump să dea liber la mituirea guvernelor străine pentru a cumpăra arme, având în vedere că instituția mitei funcționează foarte bine în companiile americane. În octombrie 2024, Raytheon (acum numita RTX) a trebuit să plătească amenzi de circa un miliard dolari pentru că a fraudat Pentagonul și a violat legea care interzice mita în străinătate. A mituit oficiali din Qatar, în căutarea unor contracte mari.
În plus, legea ar trebui chiar întărită, pentru a descuraja mituirea oficialilor americani de către străini. Senatorul Bob Menendez a fost condamnat la 11 ani de închisoare pentru luare de mită, extorcare de fonduri, obstrucționarea justiției și pentru că a acționat în calitate de agent străin fără să se înregistreze astfel, favorizând Egiptul și Qatarul. Un alt senator democrat, Henry Cuellar a fost acuzat că a primit mită pentru a influența decizii americane de politică externă.
Comerțul american cu arme ar avea nevoie de o reformă amplă, dacă președintele Trump ar vrea să oprească războaie. Legea care guvernează comerțul cu arme al SUA a fost adoptată în 1976, într-o altă lume față de cea de azi. Legea pare să funcționeze bine, dacă este să ne gândim de cât de multe ori este solicitat votul Congresului pentru a aproba vânzări de arme într-un stat sau altul – acest vot este amânat deseori, ca o pârghie de presiune asupra statului respectiv, pentru a obține diverse reorientări de politica externă și nu numai. Doar că, dacă guvernul SUA decide să dea lumină verde vânzării de arme într-o țară străină, Congresul se poate opune doar cu două treimi din voturi, ceea ce este greu. Congresul s-a opus exportului de arme în Arabia Saudita, în timpul războiului din Yemen, dar președintele Trump s-a opus atunci și Congresul nu a mai găsit majoritatea de două treimi.
Așadar, în locul suspendării unei legi care interzice mituirea guvernelor străine, administrația SUA ar trebui să ia cu totul alte măsuri. Problema nu este dezavantajarea complexului militar-industrial, ci oprirea transferurilor de arme care ajung să submineze în cele din urmă securitatea SUA. Problema este că, în 2022 spre exemplu, armele fabricate in SUA erau prezente în două treimi din conflictele active din toată lumea, iar cel puțin 31 de clienți ai SUA erau regimuri nedemocratice, scrie Responsible Statecraft. Iar alimentarea conflictelor și susținerea unor regimuri autoritare pot duce la destabilizarea unor întregi regiuni importante pentru interesele SUA și pot duce până la o intervenție militară a SUA. In dacă ar fi ca Donald Trump să oprească războaie, comerțul cu arme ar trebui să fie guvernat în primul rând de interesele de securitate ale SUA, nu de profitul industriei armamentului.
Daaa! Uite asa ne furam caciula singuri. In mandatul lui Trump e liber la spaga, procuratura se odihneste. In mandatul viitorului presedinte se vor face dosare celor care iau mita crezand ca obieciul continua si sunt feriti de raspundere. Ce training vor mai face oamenii legii americani cu omologii saracani din Europa de Est? Ce o sa le mai predea?