SUA pregătesc o terapie de șoc și rescrierea contractului social

Există voci care susțin că Donald Trump și secretarul sau de la Trezorerie, Scott Bessent, au o mare strategie pentru transformarea sistemului financiar american – o terapie de șoc similară cu cea care a transformat fosta URSS după căderea comunismului, o terapie care va duce la rescrierea contractului social în America, menită să curețe sistemul de mizeria rămasă în urma crizei financiare de la finalul anilor 2000.

Înaintea crizei financiare din 2008, bancherii făcuseră niște pariuri financiare care riscau să amenințe viabilitatea tuturor băncilor americane și a sistemului financiar. În mod normal, asemenea pariuri ar fi trebuit să ducă la condamnări la închisoare. Însă administrația Obama și șeful Federal Reserve au avut o altă abordare – în loc de închisoare, au decis să salveze sistemul împrumutând băncile cu peste 700 de miliarde de dolari (pentru comparație, cheltuielile interne ale Ucrainei pentru război vreme de peste trei ani au fost de circa 105 miliarde de dolari, ajutorul extern a fost de 280 de miliarde de dolari, iar reconstrucția țării este estimată la puțin peste 500 de miliarde de dolari, totul la un dolar devalorizat față de 2008). Ce au făcut băncile cu acești bani? Câtă vreme nu erau bani lor, i-au pariat din nou. Si astfel prețul acțiunilor a explodat încă o dată, în vreme ce cetățenii simpli au trebuit să plătească pentru asta prin inflație. Pierderile din sistemul financiar au fost mutualizate la nivelul întregii societăți prin inflație, în vreme ce câștigurile s-au scurs în câteva buzunare.

Acesta a fost și planul administrației Obama, care l-ea oferit bancherilor timp pentru a-și reveni, pentru a face profituri, însă și pentru a recircula în economie acele profituri. Asta însă nu s-a întâmplat, pentru că marile companii au ales să-și mute producția în țări cu forță de muncă ieftină, sa angajeze imigranți și să fugă de taxele din SUA în paradisuri fiscale. În acest fel, activele toxice ale crizei financiare nu au dispărut, ci au fost ascunse sub preș. Donald Trump, spun analiștii care considera că actuala administrație are o mare strategie financiară, încearcă să facă curățenie.

Datoria cumulată la nivel mondial este de trei ori mai mare decât PIB-ul mondial în acest moment. SUA și restul lumii au datorii pe care pur și simplu nu le mai pot plăti. Opțiunile ar fi: faliment direct (pe modelul Rusiei din anii 1990), reeșalonarea datoriilor (pe modelul Greciei de la începutul anilor 2010) sau aruncarea poverii pe umerii cetățenilor (pensionare la vârste mai înaintate, taxe mai mare și mai multe, mai puține servicii publice, mai multe gropi în asfalt, căi ferate îmbătrânite, poliție subfinanțată, sisteme de sănătate și învățământ precare – si peste toate acestea inflație cât cuprinde. Această din urma variantă a fost aplicată în SUA și în Vestul colectiv, însă este doar o soluție prin care liderii politici trag de timp. Nu este o soluție pe termen lung, pentru că duce la pierderea alegerilor (în țări care mai respecta principiile democratice și nu trăiesc într-o democrație post-electorală) și la ascensiunea partidelor antisistem, cărora li se lipește eticheta de ”naziste”, ”extremiste”, implicând că alegătorul obligat să muncească până spre 70 de ani, care plătește taxe mai mari, are parte de servicii mai proaste și suportă taxa mascată a inflației ar fi un „nazist”.

În acest context se aplică prima etapa a strategiei administrației  Trump – criptomonedele stabile (stablecoins). Unii analiști, unele bănci (Deutsche Bank, spre exemplu) le consideră parte a unei strategii bine gândite la Washington menită să cimenteze supremația dolarului, în vreme ce alții le consideră vestitorii unei mari crize.

Genius Act – Legea stabilind inovația națională pentru criptomonede stabile în SUA – a fost propusă în aprilie 2025 și a trecut de votul Senatului SUA pe 17 iunie. Mai rămâne doar hopul din Camera Reprezentanților până când, cel mai probabil, aceste criptomonede stabile – stablecoins – vor deveni centru lumii financiare.

Criptomonedele stabile sunt copiii criptomonedelor promovate de libertarienii care se opun intervenției statului în economie și ai etatiștilor care cred în dolarul american. Se bazează, ca și criptomonedele, ca și bitcoin, pe tehnologia blockchain (care este un pericol pentru supremația oligarhiei de pe Wall Street și de la Federal Reserve), dar, pe de altă parte, au o rată de schimb fixă de 1:1 cu dolarul american la care se închină aceeași oligarhie. Rezultatul este că avem de-a face cu niște bani care sunt aparent ”apolitici”, în vreme ce sunt legați ombilical de dolarul SUA.

Criptomonedele stabile și-au găsit imediat teren fertil în țări din America Latina și in Africa, în țări cu sisteme monetare instabile și unde cetățenii și companiile nu au încredere în moneda națională, unde guvernele au trecut la dolarul american sau se gândesc să o facă (cazul Argentinei sub președintele Javier Milei). Criptomonedele stabile, care permit, ca și bitcoin, tranzacționarea perfect anonimă și globala, sunt și preferatele crimei organizate.

Criptomonedele stabile pot fi emise de companii (Tether, din El Salvador, sau Circle, din SUA, – sunt companii cu circa o sută de angajați care scot anual profituri de miliarde de dolari), de mari bănci și instituții financiare, de unele guverne. Valoarea criptomonedelor aflate în circulație este de circa 250 de miliarde de dolari. Pentru a acoperi această sumă cu suficiente rezerve, emitenții acestor monede au cumpărat datorii americane suverane în valoare de 40 de miliarde de dolari in 2024 – cei mai importanți cumpărători de bonuri de trezorerie americane au fost aceste stablecoins. Ele au depășit criptomonedele clasice, precum bitcoin – acum, 80% dintre tranzacțiile cripto se fac în stablecoins.

Prin legi precum Genius Act, Statele Unite încearcă să pună mâna pe această schema. Stablecoins au intrat și în vizorul Visa, Uber și al giganților din Silicon Valley. Se estimează că, până în 2028, valoarea criptomonedelor stabile aflate în circulație va ajunge la 2.000 de miliarde de dolari.

Economistul Yanis Varoufakis consideră că planul administrației Trump este de a devaloriza dolarul, pentru a reduce astfel din datoria imposibilă a SUA. În același timp, SUA doresc să mențină dominația dolarului prin amenințarea tarifelor. Stablecoins au rolul lor în acest plan. ”Să presupunem că Japonia va fi forțată de SUA prin amenințarea tarifelor să folosească o parte din datoria americană de 1,2 trilioane de dolari pe care o deține pentru a cumpăra stablecoins legate de dolar. În acest fel, dolarul se va devaloriza, iar cei care emit stablecoins vor folosi dolarii pe care ii primesc pentru a cumpăra pe mai departe datorie americană. Reducând în acest fel costul la care se împrumută SUA și întărind supremația dolarului”, scrie Varoufakis.

Există însă riscul ca cei care emit stablecoins să o facă într-o cantitate mai mare decât dolarii pe care îi colectează. Câtă vreme stablecoins nu erau dezvoltate, acest lucru nu reprezenta vreun pericol. Când valoarea stablecoins aflate în circulație va ajunge la 2.000 de miliarde de dolari, se poate ajunge la un pericol mai mare decât criza din 2008, avertizează Varoufakis.

O criză a avut loc în 2023, când Circle (compania din New York care emite a doua cea mai importantă criptomonedă stabila din lume – USDC) a transferat 3,3 miliarde de dolari din rezervele sale la Silicon Valley Bank, care s-a prăbușit. Federal Reserve a împrumutat imediat această bancă, pentru a salva criptomoneda stabilă. Lucrurile vor fi însă mult mai grave dacă Genius Act ar fi aprobata, pentru că se estimează că, atunci, depozite bancare de peste 7 miliarde de dolari vor migra foarte repede spre stablecoins.

Acum, scrie Varoufakis, marea bătălie care se duce în lumea financiară din SUA este cea pentru a hotărî care criptomonedă stabilă va fi dominantă în tranzacțiile cu titluri financiare, cu acțiuni, obligațiuni, produse financiare derivate, inclusive cu active toxice. Odată ce această bătălie va fi decisă, utilizarea respectivei criptomonede stabile va exploda. Pe de altă parte, când compania care emite această stablecoin va avea probleme, întreaga bursă americană va fi in pericol. Cât privește acele stablecoins emise în alte țări decât SUA, Varoufakis consideră că este puțin probabil ca Federal Reserve să sară în ajutorul lor, așa cum a făcut-o pentru băncile din Europa în timpul crizei datoriilor suverane. Chiar și Banca Centrala Europeană se teme acum că va trebui sa găsească dolari pentru a le oferi bail out entităților europene care vor deține stablecoins legate de dolar, în cazul unei crize.

Țările în curs de dezvoltare au o mare dilemă în acest moment. Să interzică criptomonedele stabile și să creeze alternative suverane? Să accepte dolarizarea? China are deja yuanul digital și a optat pentru interzicerea criptomonedelor stabile, creând un scut în jurul propriului sistem financiar. Dar China rămâne cu dilema datoriei americane de 4.500 de miliarde de dolari pe care a cumpărat-o până acum. Dacă renunță la ea, îl ajută pe Donald Trump să devalorizeze dolarul; dacă o păstrează, China se expune la volatilitatea pe care SUA o pregătesc prin stablecoins. Chiar și așa, scrie Varoufakis, țările BRICS sunt în acest moment mult mai pregătite decât alte economii, care sunt prinse în capcana dependenței de dolar și a potențialei destabilizări pe care o va aduce experimentul cu criptomonedele legate de dolar.