SUA și Ucraina au negociat noi granițe. Le va accepta Putin?

Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, și ginerele președintelui SUA, Jared Kushner, au sosit marți la Moscova, pentru discuții intensive menite să pună capăt războiului din Ucraina. Se așteaptă ca cei doi să prezinte propuneri elaborate cu negociatorii ucraineni, deși detaliile nu au fost făcute publice.

În prim-plan: aspirațiile Kievului de a adera la NATO și concesiile teritoriale în regiunea Donbas, pe care Moscova o revendică, dar nu o controlează pe deplin. Sursele citate de presa americană spun că au fost explorate potențiale compromisuri care ar bloca aderarea Ucrainei la NATO și ar acorda Rusiei câștiguri teritoriale în est, deși nu s-a ajuns la un acord final.

Rusia: Planul american – o ”bază bună” pentru discuții

La finalul săptămânii trecute, președintele Putin a declarat că planul american pentru încetarea războiului va trebui analizat cu atenție si ”fiecare cuvânt va trebui dezbătut”. Era vorba despre planul în 28 de puncte lansat inițial de administrația Trump și apoi negociat cu partea ucraineană, la Geneva, pentru a ajunge la un ”plan in 19 puncte”, despre care există însă puține informații publice.

Cu puțin înainte de sosirea negociatorilor americani la Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a părut optimist. Propunerile pregătite de administrația SUA oferă „o bază foarte bună” pentru viitoarele acorduri, a spus el. Dmitri Peskov a confirmat că întâlnirea lui Putin cu trimisul SUA Steve Witkoff va dura „atâta timp cât este necesar”. El a respins afirmațiile europene privind o amenințare rusă drept „prostii”. El a criticat guvernele europene, acuzându-le că blochează dialogul cu Rusia și că iau în considerare confiscarea activelor rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina. Peskov a susținut că discuțiile de pace trebuie să abordeze cauzele profunde ale operațiunii militare a Rusiei.

Dmitri Peskov, a declarat că printre condițiile impuse de Rusia se numără oprirea extinderii NATO și recunoașterea teritoriilor revendicate de Moscova. Sunt premisele pentru încheierea conflictului. El a insistat că Rusia va accepta pacea doar dacă obiectivele „operațiunii sale militare speciale” sunt îndeplinite. „Vrem pace”, a spus Peskov, adăugând că un acord trebuie să elimine motivele invocate de Moscova pentru declanșarea războiului.

Teritoriile ocupate din Ucraina – ”elefantul din încăpere”

Viitorul teritoriilor anexate până acum de Rusia sunt ”elefantul din încăpere despre care nimeni nu vrea să vorbească”, spunea Witkoff, în luna martie, într-un interviu cu Tucker Carlson. Wittkof participase atunci la negocierile cu Rusia din Arabia Saudită, primele după revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump și la scurt timp după cearta din Biroul Oval cu Volodimir Zelenski, la finalul lunii februarie.

„Sunt vorbitori de limbă rusă. Au existat referendumuri în care marea majoritate a oamenilor a indicat că vor să fie sub administrație rusă”, i-a spus Witkoff lui Carlson, vorbind despre referendumuri care au avut loc sub ocupație militară rusă. Witkoff a recunoscut că, din punct de vedere militar și politic, Moscova exercită control deplin asupra majorității acestor teritorii, în timp ce forțele ucrainene continuă să se retragă constant din pozițiile lor de rezistență rămase în Donețk.

„Când se va rezolva asta… aceasta a fost întotdeauna problema”, spunea Witkoff, descriind că aceasta este întrebarea care va rezolva probabil în cele din urmă războiul. El a întrebat: „Va recunoaște lumea că acestea sunt teritorii rusești?” Tot în luna martie, Witkoff a remarcat că există probleme interne serioase în Ucraina care ar face foarte dificilă o concesie teritorială atât de semnificativă. „Poate Zelenski să supraviețuiască politic dacă recunoaște acest lucru?”, a întrebat Witkoff, care atunci se chinuia sa identifice și să pronunțe numele celor cinci regiuni ocupate parțial sau total de Rusia.

Scandalul de corupție poate flexibiliza Ucraina

Până acum, președintele Zelenski a supraviețuit politic, nu însă și foarte influentul său șef de cabinet, Andrii Iermak, implicat în cel mai mare scandal de corupție din Ucraina. ”Între a fugi din țară și a se duce pe front, Iermak a ales a doua variantă”, scrie Ukrainska Pravda, care oferă detalii din perioada premergătoare scandalului Midas care fac ca demisia lui Iermak să semene cu îndepărtarea lui Nikita Hrușciov de la conducerea URSS de către Biroul Politic al PCUS și KGB. Diferența este că organizatorii ucraineni ai debarcării au folosit un grup de chat online.

Ukrainska Pravda arată că, în ultimele șase luni, si americanii au încercat fără succes să-i sugereze lui Zelensky schimbarea lui Yermak din poziția de negociator cheie. ”Informațiile publice comentariile anonime mass-media occidentală, cum ar fi într-un material analitic amplu din Politico, dar și contacte pe canale alternative de comunicare cu Ucraina, cum ar fi, de exemplu, pe linia șefului informațiilor militare, Kirill Budanov, arată ca acțiunea era în desfășurare”, scrie ziarul ucrainean.

Plecarea lui Iermak de la administrația prezidențială poate aduce o abordare mai flexibilă a Ucrainei în posibilele negocieri directe cu Rusia.

Negocierile SUA-Ucraina, axate pe noua graniță de facto

Negociatorii ucraineni și americani s-au întâlnit duminică, la Miami. ”Negocierile de duminică s-au concentrat asupra locului unde va fi trasată granița de facto cu Rusia în cadrul unui acord de pace”, au declarat doi oficiali ucraineni pentru Axios. Aceștia au descris întâlnirea de cinci ore ca fiind „dificilă” și „intensă”, dar productivă.

Zelenski se teme de dezinformarea rusă

Marți, înaintea reprizei de negocieri SUA-Rusia, președintele Zelenski a declarat că a primit un „raport detaliat” privind recentele întâlniri dintre oficiali de la Kiev și SUA privind încheierea războiului Rusiei în Ucraina, în contextul în care trimișii lui Trump sosesc la Moscova pentru noi discuții cu Rusia privind cel mai recent set de propuneri de pace negociate cu Kievul.

Marti, Zelenski a declarat că Rusia a început deja noi campanii de dezinformare, în așteptarea viitoarelor lor întâlniri cu partea americană. „Serviciile de informații ucrainene vor furniza partenerilor noștri informațiile pe care le deținem despre adevăratele intenții ale Rusiei și încercările acesteia de a folosi eforturile diplomatice ca o acoperire pentru a relaxa sancțiunile și a bloca decizii europene colective importante”, a declarat Zelenski. „Ucraina privește toate activitățile diplomatice cu seriozitate absolută: suntem interesați de o pace autentică și o securitate garantată. Tocmai acest tip de angajament trebuie obținut din partea Rusiei, iar această sarcină poate fi îndeplinită doar împreună cu partenerii noștri.”

Europa se pregătește să înghită pilula amară

Luni, cu o zi înainte de sosirea negociatorilor americani la Moscova, președintele Zelenski s-a aflat în Franța, pentru a discuta cu omologul Emmanuel Macron despre ”condițiile pentru o pace justă și durabilă”. Duminică, într-un interviu pentru presa franceză, ministrul de Externe Jean-Noel Barrot, a declarat că ”se poate ajunge la pace, dacă Vladimir Putin renunță la iluzia refacerii Imperiului Sovietic subjugând în primă faza Ucraina”. Vocea Europei pare însă să nu se audă în aceste negocieri. În plus, scrie The Spectator, ”Macron pare ceva mai pregătit să accepte un acord de pace, în special după scandalul de corupție care a cuprins Ucraina în ultimele zile”.

O schimbare de ton și în presa care a susținut solicitările maximale ale Ucrainei. În pagina de opinii a The Guardian și-a făcut loc titlul ”Pacea Rusia-Ucraina nu este o înfrângere. Dar nici o victorie”. ”La fel ca guvernele susținute de SUA din Saigon și Kabul, guvernul de la Kiev nu va obține o victorie totală pe câmpul de luptă și este fantastic să credem că Ucraina ar putea face acest lucru (…) Din fericire, Ucraina nu are nevoie de un deus ex machina geopolitic pentru a supraviețui. Are nevoie de ea însăși și de sprijinul extern pe care îl poate primi în mod realist. Cu atât mai puțin au nevoie Statele Unite, aflate la un ocean distanță, de un miracol în Ucraina. Moralismul deplasat nu este un motiv pentru a risca tot ceea ce s-a realizat până în prezent”, scrie The Guardian.