Tăriceanu: Total deplasată. Cred că se constituie un sindicat

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a afirmat, joi, că scrisoarea celor 12 ambasade adresată Guvernului este „total deplasată” și că impresia sa este că acestea s-au constituit într-un ”sindicat al ambasadelor”.

„Total deplasată, am impresia că se constituie un sindicat al ambasadelor. Cred că răspunsul primului ministru a fost cel potrivit şi cred că, dacă ambasadorii au anumite chestiuni asupra cărora doresc să fie informaţi, pot să folosească căile diplomatice, anume Ministerul de Externe”, a susținut Tăriceanu, întrebat cum vede scrisoarea celor 12 ambasade care transmit un semnal de îngrijorare cu privire la adoptarea unor ordonanțe care vizează justiția.

Legat de nemulțumirile președintelui Parlamentului European, și ale prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, France Timmermans, Tăriceanu a afirmat că nu vede care sunt motivele acestora de îngrijorare.

„Da, sigur, nu pot să nu fiu la curent cu aceste declaraţii, problema pe care eu o văd este următoarea: aş vrea o referire concretă, nu ştiu care sunt paşii, pentru că nici Tajani, nici Timmermans nu vorbesc concret care sunt elementele, care sunt deciziile care reprezintă paşi înapoi care să le genereze această îngrijorare . Dacă îngrijorarea lor este generată de ştirile care sunt vânturate în presă, de toate comentariile, de toate zvonurile, atunci sigur că problema se pune altfel. Eu cred că din partea autorităţilor române, din partea Guvernului, din partea echipei care a fost constituită la nivelul primului ministru pentru discuţia pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare pot să aibă toate informaţiile necesare în aşa fel încât, pe baza lor, să poată să facă o analiză obiectivă şi să nu se orienteze după titlurile din presă”, a conchis Tăriceanu.

El a afirmat că nu crede că sunt elemente concrete care ar putea invoca declanșarea articolul 7 pentru România.

„Nu ştiu ce înseamnă toată lumea, iar invocarea articolului 7 poate să fie făcutî, aşa cum vă spuneam, nu după titluri de presă ci după elemente concrete. În momentul de faţă, eu nu văd care sunt elementele concrete care ar putea să justifice invocarea articolului 7. De altfel, am văzut că există foarte multă prudenţă şi nu am văzut această invocare de care vorbiţi dumneavoastră decât la nivelul presei”, a mai spus liderul ALDE.

Despre Codurile penale

Călin Popescu Tăriceanu a declarat, joi, că probabil ministrul Justiției, Tudorel Toader, va da OUG pentru modificarea codurilor penale, el fiind „factorul cheie” în procedura de punere în acord a articolelor din Codul penal și Codul de procedură penală cu deciziile CCR.

„Eu pot să vă spun ceea ce ştiu. Nu este niciun secret, sunt o serie de decizii ale Curţii Constituţionale, cred că de peste doi ani dacă nu chiar mai mult, care vizează o serie de articole din Codul Penal şi Codul de Procedură Penală care sunt neconstituţionale şi pentru care există obligativitatea punerii lor în acord cu deciziile curţii constituţionale. Ministrul Justiţiei este cel care e factorul, aş spune, cheie în această procedură şi sigur că, probabil, are în vedere elaborarea unei ordonanţă de urgenţă pe aceste subiecte cum sunt şi altele, mă refer la directivele europene care trebuiesc să fi transpuse şi care sunt în întârziere şi, dacă nu mă înşel, din cauza întârzierii transpunerii acestor directive europene, care necesită o ordonanţă de urgenţă pentru că procesul legislativ prin Parlament este extrem de lung, după cum ştiţi, pentru aceste întârzieri cred că noi plătim şi penalităţi”, a declarat Tăriceanu, în Parlament.

Întrebat dacă există un calendar privind adoptarea unor ordonanțe de urgență pentru modificarea codurilor penale, liderul ALDE a afirmat: „Vă rog să întrebaţi Guvernul, nu este Parlamentul răspunzător de calendarul de funcţionare al Guvernului . Ministurl este în subordinea prim ministrului, nu în subordinea Parlamentului, exercităm controlul parlamentar asupra Guvernului, dar nouă nu ni se transmite agenda Guvernului de lucru”.

Recent, ministerul Justiției a trimis spre avizare un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, precum și un proiect privind completurile de 5 judecători ale instanței supreme, care le-ar permite condamnaților definitiv să atace sentințele.