Taxa de solidaritate: Cum să pedepsești companiile care contribuie deja cel mai mult?

Judecând după dinamica activității economice și a inflației din anul 2021, probabil că veniturile publice adiționale ar putea depăși chiar pragul de 6 miliarde Lei. Așa cum este denumită, taxa de solidaritate se dorește a fi o măsură fiscala prin care companiile mari să contribuie și mai mult la veniturile publice pentru sprijinirea economiei, dar fară a explica transparent care este destinația acestor venituri (solidaritate pentru ce?) sau de ce nu se aplică simultan reforme pentru reducerea economiei subterane prin alte practici care au impact negativ mult mai mare în buget.

Prin aceasta analiză, surprind cine va suporta efortul fiscal suplimentar în eventualitatea introducerii acestei taxe (surpriză, capitalul românesc este un contribuitor important și întreg poporul vă deconta prin inflație), cuantific efectele taxei de solidaritate (de ce România devine nefrecventabilă pentru marile investiții?) și demonstrez că firmele vizate de taxa de solidaritate contribuie deja cel mai mult la formarea PIB și veniturile publice încasate de statul român (companiile sunt deja solidare). Toate aceste concluzii se bazează pe cifre obiective.

PRINCIPALELE CONCLUZII

• Taxa de solidaritate va fi suportată în cuantum de 54% de companii cu acționariat românesc sau mixt în diferite proportii. Analizând structura acționariatului companiilor eligibile pentru taxa de solidaritate (venituri >100 milioane €), doar 46% din cifra de afaceri aparține unor companii care au acționariat integral străin, în timp ce diferența de 54% este reprezentată de venituri ale unor companii unde acționariatul este românesc sau mixt în diferite proporții;
• România devine nefrecventabilă investițiilor potențiale care pot fi realizate în viitor de către marile companii care nu sunt prezente în țara noastră, din cauza taxelor extrem de ridicate aplicate companiilor mari precum și asupra forței de muncă. Aplicarea taxei de solidaritate în cuantum de 1% din cifra de afaceri înregistrată ar genera venituri adiționale la bugetul public de circa 5,7 miliarde Lei, având în vedere veniturile înregistrate de companiile vizate pe parcursul anului 2020. Povara fiscală adițională pentru aceste companii înseamnă 22,4% din profitul brut, iar dacă adaugăm și rata de taxare efectivă de circa 18% aplicată deja profitului brut, sarcina fiscală totală asupra profitului brut se ridică la circa 40%. Dacă considerăm și impozitul de 5% aplicat dividendelor plătite (în scenariul distribuirii integrale a profitului către dividend), statul ar urma să capteze aproape jumătate din întreg profitul brut realizate de marile companii în România;
• Taxa de solidaritate va fi suportată de popor prin inflație. Din cauza impactului fiscal major pentru marile companii, costurile fiscale adiționale cauzate de taxa de solidaritate vor fi transferate în prețurile finale ale produselor și serviciilor oferite către companii și populație. Practic, aproape jumătate din veniturile fiscale prognozate prin taxa de solidaritate (2,6 din 5,7 miliarde Lei) sunt generate de companii active în comerț cu amănuntul și distribuție (adică consum), companii care au o marjă netă de profitabilitate scăzută și specifică activității de intermediere (profit net raportat la cifra de afaceri de 3,9% pentru retail și 3,2% pentru distribuție);
• Companiile vizate de taxa de solidaritate contribuie deja cel mai mult la bugetul public. Practic, cele 333 de firme care înregistrează venituri peste 100 milioane € concentrează 36% din toate rulajele comerciale realizate de toate companiile active în România, contribuie cu 32% la veniturile din TVA încasate la bugetul public, asigură 29% din impozitul pe profit la bugetul public, respectiv 17% la impozitul pe venit și contribuțiile sociale pentru contractele de muncă. Deși nu sunt decât 333 de firme, companiile vizate de taxa de solidaritate angajează circa 650.000 de salariați (în creștere cu aproape 100.000 în ultimii 5 ani), plătind un salariu mediu brut în anul 2020 de 6.939 Lei (cu aproape 30% peste media națională).

Cine va suporta consecințele acestei taxe? Multe companii românești și poporul prin inflație!

Teoretic, aceasta taxă vizează marile companii multinaționale active în România, despre care există voci din clasa politică care au acuzat în ultimii ani că nu contribuie suficient la dezvoltarea economică prin taxele și salariile plătite. Nu doar că această afirmație nu este adevărată (așa cum voi demonstra la finalul acestui articol) dar, în eventualitatea introducerii taxei de solidaritate, companiile mari cu capital integral sau partial românesc vor fi cel mai important contribuitor la suportarea aceste taxei. Astfel, dacă evaluăm structura acționariatului firmelor cu venituri >100 milioane €, constatăm că doar 46% din cifra de afaceri aparține unor companii care au acționariat străin, în timp ce diferența de 54% este reprezentată de venituri ale unor companii unde acționariatul este românesc sau mixt în diferite proporții.

O altă problemă cauzată de această taxă este accelerarea inflației, care este deja pe un trend crescător foarte alarmant. Practic, costurile suplimentare cauzate de introducerea taxei de solidaritate sunt atât de mari (așa cum demonstrez în secțiunea următoare) încât devine aproape sigur tranferul costurilor fiscale adiționale în prețurile produselor și serviciilor. Cu alte cuvinte, taxa de solidaritate va fi plătită de noi toți, poporul român, prin inflație și scăderea standardului de viață. Practic, aproape jumătate din veniturile fiscale prognozate prin taxa de solidaritate (2,6 din 5,7 miliarde Lei) sunt generate de companii active în comerț cu amănuntul și distribuție (adică consum), companii care au o marjă netă de profitabilitate scăzută și specifică activității de intermediere (profit net raportat la cifra de afaceri de 3,9% pentru retail și 3,2% pentru distribuție). În eventualitatea introducerii taxei de solidaritate în cuantum de 1% din cifra de afaceri, aproximativ o treime din profitul net va fi capturat de povara fiscală adițională. Un efect semnificativ pe care majoritatea companiilor vor încerca să-l transfere mai departe către consumatorul final prin creșterea prețurilor. Alte sectoare grav afectate de introducerea taxei de solidaritate vor fi industria de mașini și echipamente, producția și furnizarea de energie electrică și termică, industria alimentară și a băuturilor sau poștă și telecomunicati. Imaginați-vă că aproape tot ceea ce consumăm în viața de zi cu zi (produse alimentare, combustibil, energie, servicii de comunicații, internet și telefonie) se vor scumpi și mai accelerat decât ceea ce vedem și simțim în momentul de față.

Efectul taxei de solidaritate – de ce România devine nefrecventabilă pentru marile investiții?

Conform situațiilor financiare aferente anului 2020 (ultimul exercițiu pentru care toate companiile active în Romania au depus deja situațiile financiare), doar 333 de companii au înregistrat o cifră de afaceri peste pragul de 100 milioane € din totalul celor 585.290 de firme active în România, dar acestea concentrează 36% din totalul rulajelor comerciale.

Analiza grupului de companii cu venituri >100 milioane €, în oglindă cu restul firmelor active în România relevă următoarele concluzii:

• Cele 333 de firme cu venituri superioare pragului de 100 mil euro au raportat pe parcursul anului 2020 un profit brut de 25,46 miliarde Lei (4,4% raportat la cifra de afaceri), ceea ce reprezintă 21% din profitul consolidat la nivelul întregului mediu de afaceri. Restul de 99,94% din companiile active în România generează diferența de 64% de venituri și 79% profit brut;
• Profitul net consolidat raportat de cele 333 de firme cu venituri superioare pragului de 100 milioane € pe parcursul anului 2020 a fost 20,80 miliarde Lei, respectiv 3,6% din cifra de afaceri. Practic, impozitul aplicat profitului brut (ajustat cu veniturile neimpozabile, cheltuielile nedeductibile și alte deduceri fiscale) pentru anul 2020 se ridică la 4,66 miliarde Lei, ceea ce indică o rată de taxare efectivă a profitului brut de 18,3%;

Taxa de solidaritate, unul hăis, altul cea

• Aplicarea taxei de solidaritate în cuantum de 1% din cifra de afaceri înregistrată ar genera venituri adiționale la bugetul public de circa 5,7 miliarde Lei, având în vedere veniturile înregistrate de companiile vizate pe parcursul anului 2020. Astfel, taxa de solidaritate împreună cu profitul brut aplicat deja companiilor ar însemna o rată de taxare efectivă de 40,9% din profitul brut. Dacă se consideră și impozitul aplicat dividendului într-un scenariu de distribuire integrală a profitului net, deducem că aproape jumătate din întregul profit brut al companiilor vizate de taxa de solidaritate este captat de statul român prin taxele impuse. România devine astfel nefrecventabilă investițiilor potențiale care pot fi realizate în viitor de către marile companii care nu sunt prezente în țara noastră, din cauza taxelor extrem de ridicate aplicate companiilor mari precum și asupra forței de muncă. Haideți să facem un exercițiu de imaginație: cine ar mai veni să facă afaceri în Romania știind că aproape jumătate din profitul brut este captat de statul român prin impozit și taxa de solidaritate?
• Dacă raportăm taxa de solidaritate și impozitul aplicat profitului brut la nivelul cifrei de afaceri, sarcina fiscală raportată la vânzări se ridică la 1,8%, în condițiile în care companiile cu venituri <100 milioane € înregistrează o sarcină fiscală similară de 1,1%. Această diferență majoră creează un avantaj fiscal pentru companiile mici și medii. Acest lucru este valabil în special în sectoarele în care numărul companiilor care depășesc pragul de 100 mil euro venituri este foarte redus (una sau câteva companii) și acestea vor fi într-o poziție comercială dezavantajată față de restul companiilor care nu suportă această taxă.

Judecând după distribuția marjelor de profitabilitate netă înregistrată de companiile vizate de taxa pe solidaritate, 60 de firme înregistrează pierderi pe parcursul anului 2020, în timp ce 30 au raportat un profit net mai mic de 1% din cifra de afaceri. Practic, aceste companii vor înregistra pierderi și mai mari în eventualitatea impuneri taxei de solidaritate. Companiile cu venituri superioare pragului de 100 mil euro înregistrează un profit net raportat la cifra de afaceri de 3,6%, ceea ce înseamnă că o treime din acestea ar urma să fie anulate în eventualitatea impunerii taxei de solidaritate de 1% din cifra de afaceri. Rolul acestor companii este de importanță sistemică, având în vedere contribuția semnificativă la formarea PIB și a veniturilor publice (așa cum este detaliat în secțiunea următoare).

Contribuția la TVA a companiilor din eșantionul analizat a fost calculată aplicând cota de 19% la diferența dintre cifra de afaceri netă și cheltuieli cu mărfuri, materii prime și prestații externe. Limitările acestui calcul se referă la imposibilitatea de a determina ponderea exporturilor și a importurilor realizate de aceste companii în perioada analizată, precum și regimul TVA al achizițiilor / vânzărilor extra-comunitare. Calculele ilustrate în tabelul următor indică faptul că firmele analizate au generat o contribuție la totalul încasărilor publice din TVA între 30–32% în fiecare an din perioada analizată, în linie cu ponderea cifrei de afaceri în totalul rulajelor comerciale înregistrate de toate companiile active în România.

Contribuția la impozitul pe profit calculat că diferență dintre profitul brut și profitul net, deoarece reflectă implicit impactul veniturilor neimpozabile, cheltuielilor nedeductibile precum și a altor deduceri de sponsorizări sau donații din baza impozabilă. Calculele ilustrate în tabelul următor indică faptul că firmele din eșantionul analizat au generat o contribuție la totalul impozitului pe profit consolidat la nivel național care a variat între 24–33% în perioada analizată.

Aportul la impozitul pe venit și contribuțiile sociale pentru contractele de muncă – impact calculat pentru companiile din eșantionul analizat având în vedere fondul de salariu și numărul de angajați. Practic, companiile vizate de taxa de solidaritate au raportat o creștere a locurilor de muncă în perioada analizată cu aproape 110.000 poziții, salariul mediu brut crescând cu circa 2.000 Lei, de la 4.803 Lei (2015) până la 6.939 Lei (2020) și depășind media națională cu aproape 30%. Astfel, companiile din eșantionul analizat au plătit impozite și contribuții sociale în creștere cu 74% în perioada analizată, de la 13 miliarde Lei (2015) până la 22,57 miliarde Lei (2020), reprezentând circa 17% din totalul taxelor similare încasate de la toate companiile active în România. Astfel, companiile mari care nu vor putea transfera costurile taxei de solidaritate în prețul final din cauza concurenței favorizate în lipsa acestei taxe, vor trebui să se restructureze (disponibilizări, scădere de salarii).

Consolidând toate impozitele și taxele plătite de companiile din eșantionul analizat (TVA, impozit profit, contribuții și impozit venit aferent contractelor de muncă pentru angajați), acestea au înregistrat plăți către bugetul public în creștere cu aproape 50% în perioada analizată, de la 31,9 miliarde Lei (2015) până la 46,8 miliarde Lei (2020), generând în fiecare an circa 16% din totalul veniturilor fiscale curente înregistrate la nivelul întregului buget public.

Înainte de a ne grăbi să pedepsim prin suprataxare companiile mari care contribuie deja cel mai mult la veniturile publice, cred cu tărie că ar trebui să ne preocupe regândirea sistemului fiscal pentru creșterea încasărilor la TVA (unde România are cele mai proaste rezultate din UE), descurajarea evaziunii fiscale, eliminarea tratamentelor fiscale preferențiale și digitalizarea administrației publice. Consiliul Fiscal a publicat luna trecută (mai 2022) o lucrare extrem de interesantă — Consolidarea bugetară și creșterea veniturilor fiscale — necesitate vitală pentru stabilitatea și securitatea economică a României. Un document de aproape 100 de pagini la care au lucrat 20 de profesioniști din domeniul economic și fiscal, care au fundamentat 5 reforme importante pentru creșterea veniturilor publice:

• regândirea impozitării microîntreprinderilor — impact bugetar 0,5% PIB;
• recalibrarea impozitării capitalului vs muncă — impact bugetar 1,5% PIB;
• reforme fiscale pentru creșterea încasărilor la TVA — impact bugetar 2% PIB;
• regândirea impozitării proprietăților imobiliare și auto;
• transformarea digitală.