In cadrul consultarilor din Partidul National Liberal, toti sefii filialelor au socotit ca Alianta cu PSD este necesara, date fiind conditiile politice. Referirile la presiunea populara catre schimbare si catre unitatea opozitiei nu au fost putine.
Intr-un anumit fel, putem socoti ca Traian Basescu este autorul moral al acestei Aliante. Avand precedentul coalitiei din octombrie 2009, care s-a lovit, in nominalizarea lui Klaus Johannis drept prim-ministru, de refuzul categoric al presedintelui si de joaca lui de-a candidati-fantoma tip Lucian Croitoru, PNL si PSD nu mai sunt dispuse sa riste o situatie similara.
Principalul motiv al intelegerii politice dintre PNL si PSD este realizarea unei noi majoritati parlamentare si a unei formule de guvernare, ambele fara PD. Si probabil si fara UDMR, daca insista in continuare pe sustinerea actualului Guvern. Transformarea unei intelegeri politice, care functioneaza, de altfel, din toamna anului trecut, in Alianta politica (sau electorala, vom vedea) se datoreaza, indeosebi, depasirii obstacolelor constitutionale, cu siguranta, pe care le va ridica Traian Basescu in nominalizarea primului ministru. Nimeni nu poate spune, cu certitudine, “cum ar fi fost daca…”, dar decizia de formare a Aliantei a fost luata, mai ales, din acest considerent. Altminteri, PNL si PSD ar fi mers separat si s-ar fi intalnit, la negocieri, dupa alegerile parlamentare. Sau pentru formarea unui Guvern de criza, daca Guvernul Boc ar fi fost demis in urma unei motiuni de cenzura.
In PNL unii vorbesc chiar de “legitima aparare”, in invocarea utilitatii Aliantei cu PSD. Intr-adevar, amenintarile fatise si actiunile concrete ale presedintelui privind pe liderii opozitiei, atacul la independenta justitiei, decredibilizarea Curtii Constitutionale, cresterea galopanta a datoriei publice, nelinistea sociala sunt cateva argumente serioase. Ca sa nu mai vorbim ca la nivelul Uniunii Europene, unde pozitia Romaniei se situeaza intre penibil si precar, s-a gasit si un eufemism pentru calificarea tarii noastre drept una de categoria a doua: “aderare monitorizata”. Cu alte cuvinte, Romania avea boli congenitale, nevindecate, fireste, la intrarea in Uniunea Europeana. A fost o aderare ingaduita, iar noi n-am onorat ingaduinta aratata.
Asadar, nu e o eroare sa spunem ca Alianta dintre PNL si PSD, in aceasta forma institutionala, este o reactie la agresiunile de tot felul indreptate de Presedintie, Guvern si fragile majoritate parlamentara la adresa natiunii romane.
Alianta PNL – PSD nu trebuie, insa, sa se multumeasca doar cu aceasta justificare. Daca in ce priveste demersurile politice, electorale comportamentul de reactie este evident, in ce priveste demersurile strategice, acestea trebuie sa se construiasca pe o atitudine pozitiva. Trebuie sa ne deprindem, in ce priveste politicile publice, sa facem abstractie de Basescu si de ai lui. Vom mai vorbi despre aceste lucruri. Tot ce cred ca trebuie sa adaugam acum, in preajma votului de sambata al celor doua partide, PNL si PSD, privind Alianta, este ca daca nu ne deprindem sa intelegem lumea din jurul nostru si fara Basescu, in clipa in care el nu va mai fi, ne va fi greu sa mai ramanem impreuna.
