Tensiunile mocnesc în interiorul NATO. Grecia și Turcia, la cuțite din cauza apelor teritoriale

Deşi membre NATO, Grecia şi Turcia rămân adversare istorice şi continuă să se contrazică asupra delimitării platformei continentale din Marea Egee, zonă cu potenţial energetic şi impact asupra spaţiului aerian şi a drepturilor de survol.

Tensiunile s-au redus în ultimii ani, fără a elimina însă disputele de fond.

Precedente în Marea Ionică şi estul Mediteranei

Atena a extins deja apele teritoriale în Marea Ionică de la şase la 12 mile marine, pe baza acordurilor încheiate cu Italia, şi a semnat un acord de delimitare maritimă cu Egiptul în estul Mediteranei.

În schimb, Marea Egee a fost evitată până acum, din cauza opoziţiei vehemente a Ankarei.

Parlamentul turc a decis încă din 1995 că o extindere unilaterală a apelor greceşti în Marea Egee peste şase mile marine ar reprezenta „casus belli”, poziţie respinsă de Grecia, care o consideră contrară dreptului maritim internaţional.

Ce a transmis guvernul grec?

În intervenţia sa în parlament, Gerapetritis a afirmat că sunt aşteptate noi extinderi.

„În prezent, suveranitatea Greciei în Marea Egee se întinde pe şase mile marine. După modelul acordurilor cu Egiptul şi Italia, va exista şi o nouă extindere a apelor teritoriale”, a spus ministrul, fără a indica zonele vizate.

Ministerul de Externe al Turciei nu a oferit imediat un punct de vedere. În luna iulie, Grecia a anunţat delimitarea a două parcuri marine în Marea Ionică şi Marea Egee, cel din Egee urmând să acopere 9.500 de kilometri pătraţi în jurul insulelor sudice Ciclade, iniţiativă care a stârnit obiecţii din partea Ankarei.

Atena subliniază că singurul subiect pe care îl consideră negociabil cu Turcia este stabilirea zonelor maritime, inclusiv platforma continentală şi zona economică exclusivă.