Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat vineri că, în cazul în care premierul Viorica Dăncilă nu va cere desecretizarea protocoalelor între SRI și alte instituții ale statului, atunci va solicita el Ministerului Public și DNA desecretizarea protocoalelor, luni, la prima oră.
„Dacă solicitarea premierului nu acoperă și o solicitare către Ministerul Public, în limitele mele de competență legală, cele ale Constituției, care spune că procurorii sunt sub autoritatea Ministerului Justiției, nu sub control Ministerului, cum spunea cineva, atunci eu, în calitate de ministru, voi solicita luni, la prima oră, desecretizarea protocoalelor de către Mininisterul Public și DNA. Ministerul Public nu-și poate desfășura activitatea în afara legii. Procurorul își desfășoară activitatea numai în baza legislației penale. Nu există lege care să-i permită procurorului să constituie alte premize în anchetele penale. Eu nu pot decât să fiu de acord cu doamna prim-ministru. Dacă s-a adresat SRI, în egală măsură trebuie să ne adresăm Ministerului Public și DNA, cealaltă parte semnatară a protocolului. Dacă CSAT a spus că nu are competența desecretizării, citim faptul că indirect se recunoaște existența protocoalelor, ceea ce este un fapt bun, ni se spune la rang înalt că ele există”, a anunțat ministrul Tudorel Toader, într-o intervenție la postul Antena 3.
Premierul Viorică Dăncilă a solicitat desecretizarea protocoalelor încheiate între SRI și alte instituții ale statului. Solicitarea prim-ministrului se bazează pe prevederile legale potrivit cărora „se interzice clasificarea că secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului lainformatiile de inters public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime”.
Potrivit legii, desecretizarea sau trecerea la un alt nivel de secretizare a informațiilor secrete de stat se realizează de împuterniciții și funcționării superiori abilități prin lege să atribuie niveluri de secretizare, cu avizul prealabil al instituțiilor care coordonează și controlul masurilorprivitoare la protecția informațiilor clasificate. În situația protocoalelor de colaborare între SRI și alte instituții ale statului, persoanele care au dreptul să declasifice respectivele informații sunt conducătorii instituțiilor semnatare, care, în speță, au și calitatea de autoritate desemnată de securitate. Potrivit art. 14 din Legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, CSAT asigura coordonarea, la nivel național, a tuturor programelor de protecție a informațiilor clasificate.
Administrația Prezidențială a transmis vineri, printr-un comunicat, că CSAT nu a impus încheierea unor protocoale, acordurile fiind realizate la cererea SRI sau a altor instituții, motiv pentru care responsabilitatea de desecretizare a acestora nu intră în responsabilitatea Consiliului Suprem sau a președintelui.
„Serviciile de informații din statele de drept fac obiectul supravegherii tehnice și legale a serviciilor de conducere, deoarece serviciile de informații, precum puterea de stat, sunt guvernate de lege. Datorită practicilor lor de lucru acoperite și interesului adesea manifestat de agenții guvernamentale în colectarea de informații, supravegherea agențiilor de aplicare a legii nu este adesea considerată suficientă, de aceea controlul este adesea completat de organele parlamentare. În plus față de interferența neconstituțională cu drepturile cetățenilor, acestea ar trebui să împiedice guvernul aflat la putere să exploateze singur posibilitățile serviciilor. Criticii susțin că, prin natura unui serviciu de informatii, controlul parlamentar și judiciar este limitat sau ușor de eludat.” Sursa: https://de.wikipedia.org/wiki/Nachrichtendienst. Google.