Companiile din Bucureşti- Ilfov, Cluj şi Timiş plătesc lunar salarii de peste 13 miliarde de lei, reprezentând aproape jumătate (48%) din fondul de salarii din toată România, de 28 de miliarde de lei pe lună. Cel mai mic fond de salarii este în Mehedinţi, de numai 130 de milioane de lei pe lună.
Peste 120.000 de companii din Bucureşti şi din judeţul Ilfov plătesc lunar salarii în valoare de peste 10 miliarde de lei. La polul opus se află judeţul Mehedinţi, unde sunt circa 4.100 de angajatori care plătesc lunar salarii în valoare de 130 de milioane de lei, arată datele centralizate de Ziarul Financiar pe baza datelor de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).
„Bucureştiul şi judeţul Ilfov realizează peste 20% din Produsul Intern Brut al ţării, aşa că se regăseşte volumul acesta şi în cifra de salarii. Şi sunt judeţe în care şi numărul de salariaţi şi salariul mediu sunt scăzute şi, evident, dacă înmulţeşti un număr scăzut de salariaţi cu un salariu mediu scăzut, nu poate să îţi iasă decât un fond de salarii total mic“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.
Fondul de salarii este unul dintre cei mai importanţi indicatori economici, având în vedere că structura sa la nivel judeţean este folosită pentru calculul Produsului Intern Brut din fiecare zonă.
Împreună, Bucureştiul şi judeţul Ilfov concentrează 37% din totalul fondului de salarii la nivel naţional, care a fost de 28 de miliarde de lei în luna iunie a acestui an.
Clujul se află pe locul doi în topul judeţelor cu cele mai mari fonduri de salarii: aproape 30.000 de companii cu sediul în Cluj au plătit în luna iunie salarii de peste 1,5 mld. lei. Pe locul trei se află Timiş, cu peste 22.000 de companii care plătesc salarii lunare în valoare totală de peste 1,4 mld. lei. Astfel, împreună, angajatorii din Bucureşti- Ilfov, Cluj şi Timiş plătesc lunar salarii de peste 13 mld. lei, reprezentând aproape jumătate (48%) din fondul de salarii din toată România.
La nivel naţional, fondul total de salarii plătit de cei peste 540.000 de angajatori activi, care au plătit „la zi“ taxele aferente contribuţiilor sociale ale angajaţilor, a fost de 28,3 miliarde de lei în luna iunie, potrivit datelor CNPP.
Observ cu bucurie ca oamenii încet încet afla unde se duc banii de la bugetul de stat.Oltenia produce 25% din petrol,80% din gaze,75% din energia electrica adevarata care sustine sistemul,produse agricole foarte multe și lemn.La acestea nu am adăugat și industria care nu este de neglijat mai ales în Dolj și Olt.Situatii asemănătoare se găsesc și în alte zone din regat cum sunt- zona orașelor Iași și Bacău,zona orașelor Galați și puțin Brăila,zona orașelor Pitesti și Ploiești sau zona Constanța.Mentionez ca în aceste zone pe lângă industrie se produce petrol,curent,gaze,agricultura și lemn.In concluzie Ardealul cu exceptie zona de granita Timișoara,Arad,Oradea in care investițiile au venit în mod natural datorita apropierii de zonele industriale din vest și zona Brasov,restul sunt zone umflate cu pompa de la bugetul de stat gen – Cluj,Alba,Sibiu.In aceste zone și mai ales în Cluj și Sibiu investițiile în autostrăzi,aeroporturi,caiferate,universități,bugetari și firme care sunt abonate la bugetele regiilor de stat abunda și depășesc cu mult celelalte zone ale tarii.Daca Bucureștiul este capitala a tarii și este firesc ca aparatul de stat bugetar sa fie foarte mare în zona Cluj nu se justifica sub nici o forma nivelul record al acestora.Numai la capitolul universitar pentru 100000 de studenți plătiți din banii noștri impreuna cu aparatul didactic și cel mobiar fac mai mult decât un oraș de talie medie spre mare,fără sa mai vorbim de medicina,muzee și multe altele.Dece nu se intampla acelas lucru și în orașele din regat?Dece contribuția in regat la buget nu este reflectata de investițiile din zona?Alegeti ardeleni și veți vedea.
Este vorba de securisti si nu de politicieni. Puterea reala a fost si este la securisti. Politicienii sunt pionii lor,indiferent de partide.