Torţionarul Ion Ficior a fost trimis în judecată luni de Parchetul General, fiind acuzat de crimele din perioada în care a condus colonia de muncă de la Periprava.
Ion Ficior a fost deferit justiției pentru săvârșirea de infracţiuni contra umanităţii, după ce în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici. În urma regimului aplicat de el 103 deținuți au murit.
Dosar deschis în urma denunţului IICCMER
Dosarul lui Ficior a fost deschis în urma unui denunț formulat de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). În 24 octombrie, procurorii de la Parchetul General i-au adus la cunoştinţă lui Ion Ficior că este învinuit de genocid.
Anchetatorii arată în rechizitoriul prin care l-au trimis în judecată că în perioada 01.08.1958 – 01.11.1963, în calitate de locţiitor şi comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, Ficior a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea deţinuţilor politici încarceraţi în Colonia de muncă de la Periprava, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, respectiv prin supunere la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a lor. „De menţionat că în perioada mai sus enunţată au fost înregistrate un număr de 103 decese în rândul deţinuţilor politici, ca urmare a unor acţiuni ce depăşesc cadrul legal, respectiv lipsa medicamentelor şi a îngrijirii medicale, refuzul de a acorda asistenţă adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv deţinuţilor, condiţii de detenţie inumane, rele tratamente şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi”, afirmă anchetatorii, potrivit unui comunicat transmis de Parchetul General luni.
Astfel, notează procurorii, în calitate de comandant de colonie de muncă, Ficior Ioan era direct responsabil de „viaţa deţinuţilor”, aşa cum se arată în Regulamentul de funcţionare al Direcţiei Generale a Penitenciarelor, ceea ce înseamnă că ansamblul condiţiilor de detenţie era organizat sau cel puţin tolerat de către acesta.
„Este de notorietate faptul că regulamentele în materia condițiilor de detenție ce erau în vigoare în acea perioadă constituiau doar premisele organizării regimului de exterminare în penitenciare și colonii de muncă, sau îl îmbrăcau într-o formă oficială, în timp ce măsurile concrete luate pentru anihilarea deținuților politici erau lăsate în grija comandanților de penitenciare și doar amendate prin ordine și recomandări neoficiale venite pe linie de partid. Decesul deținuților politici survenea în urma unui proces lent, dar eficace, prin care aceștia erau torturați fizic și psihic”, precizează anchetatorii.
Potrivit procurorilor, deținuții erau supuși unui tratament inuman caracterizat printr-o izolare completă de familii și de orice alte persoane, de lumea externă în general, condiții de cazare mizerabile, frigul insuportabil din barăci, sancțiunile fizice crunte pentru abateri minore, hrana deficitară, deținuții fiind în permanență înfometați și însetați, având dureri pe care nu le puteau ameliora din cauza lipsei medicamentelor și, nu în ultimul rând, condițiile de muncă inumane la care erau supuși aceştia. Regimul impus nu asigura sub nicio formă condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, având în vedere că de cele mai multe ori sentinţele se întindeau pe o perioadă care depăşea 10 ani.
Deținuții, mai precizează anchetatorii, nu primeau suficientă mâncare și apă, dar erau puși să muncească în condiții grele de dimineață până seara. Aceștia nu se puteau odihni corespunzător, camerele fiind supraaglomerate, și nu se puteau spăla. „Condițiile insalubre duceau la îmbolnăvirea deținuților, caz în care aceștia erau scoși la muncă în continuare și nu primeau îngrijiri medicale. La toate acestea se adaugă violențele psihice exercitate de Ficior Ioan direct sau prin subalternii săi. Toate aceste elemente luate împreună au provocat moartea mai multor deținuți”, conform procurorilor.
Într-un referat privitor la desfăşurarea activităţii în cadrul Formaţiunii Periprava, întocmit de organele de control ale Direcţiei Generale a Penitenciarelor, Coloniilor şi Unităţile de Muncă se consemnează tendinţa abuzivă de pedepsire a deţinuţilor cu maximul de pedeapsă fără a se ţine cont de gravitatea faptelor. Acelaşi referat consemnează şi o serie de abuzuri comise la Periprava în timpul conducerii lui Ficior Ioan, descrise ca „anarhice”, fără a ţine socoteală de prevederile regulamentare. Astfel de pedepse erau: bătăile, legarea de copac cu cătuşe timp de mai multe ore la temperaturi de 20 de grade. Aceste documente sunt completate cu mărturiile foştilor deţinuţi, care amintesc de abuzurile la care au fost supuşi de către comandantul formaţiunii şi personalul din subordine, mai arată anchetatorii.
Practic, organizarea şi funcţionarea regimului de exterminare, neputând fi reglementate prin acte oficiale, depindeau de eficacitatea şi inventivitatea comandanţilor de penitenciare, dar şi de obedienţa acestora şi fidelitatea arătată faţă de partid.
Dosarul lui Ficior va fi judecat de Curtea de Apel Bucureşti.
