Datele definitive date publicităţii joi de către INS dovedesc că numărul alegătorilor trecuţi pe listele electorale la referendumul din 29 iulie 2012 nu a fost cel real, fiind în realitate mai mic.
Conform datelor oficiale, dar stabilite printr-o procedură ilegală de către CCR (la indicaţia lui Traian Băsescu), la referendum pe lista electorală au fost trecuţi 18.292.464.
Calculele cotidianul.ro (făcute tot după procedura CCR) au relevat că pe lista electorală trebuiau să fie înscrise în jur de 16.658.501 persoane.
Marea problemă însă este alta. Iniţial, MAI a dat cifra de 18.292.464 de alegători, după care, printr-un document anexă semnat de chestorul Nicolae Căbulea, MAI a anunţat că nu-şi asumă responsabilitatea pentru datele prezentate. Se impune următoarea întrebare: de unde avea MAI datele comunicate iniţial şi care au rămas valabile: de la primarii din Bucureşti şi din ţară. Aici s-a întâmplat de fapt „declicul”. Primarii au dat dovadă fie de lipsă de responsabilitate, comoditate, superficialitate sau incompetenţă şi nu au actualizat corect datele trimise la MAI, fie intenţionat au trimis date neactualizate. Motivul acestora din urmă este uşor de înţeles: scăderea populaţiei în unele localităţi ar fi condus automat la pierderea unui post sau două de consilieri locali şi probabil la pierderea şi a altor avantaje.
Dar, atenţie, primarii erau puşi în gardă de faptul că populaţia a scăzut considerabil (şi implicit persoanele cu drept de vot). Pe 2 februarie 2010, INS a dat publicităţii rezultatele provizorii ale recensământului din toamna anului 2011. S-a putut observa foarte clar că populaţia este în scădere. Conform documentului INS de atunci, populaţia stabilă înregistrată la recensământ era în jur de 19.000.000, cu aproape 2 milioane mai mică decât cea de la recensământul din 2002. Dar primarii nu au făcut nimic sau aproape nimic.
În mod normal, acum MAI trebuie să verifice toţi primarii din ţară pentru actualizarea cifrelor privind românii cu drept de vot şi acolo unde se vor depista diferenţe mari ar trebui ca primarii respectivi să fie drastic sancţionaţi.
Căbulea şi Manoliu, anchetaţi de pomană
Publicarea datelor INS mai trebuie să aibă o consecinţă. Încetarea cercetărilor penale în ceea ce-i priveşte pe chestorii Nicolae Căbulea şi Constantin Manoliu. Acesta a avut perfectă dreptate când, printr-un document oficial, a precizat că MAI nu îşi asumă răspunderea pentru datele trimise iniţial şi care proveneau de la primari.
Iară cum arăta un paragraf din comunicatul Parchetului General din 8 august 2012 prin care se anunţa începerea urmăririi penale în ceea ce îl priveşte pe Nicolae Căbulea: „Astfel, învinuitul CĂBULEA IOAN-NICOLAE a dispus învinutului Manoloiu Constantin – chestor de poliţie şi director al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date – să întocmească un act oficial, respectiv adresa nr.3479199, conform căreia Ministerul Administraţiei şi Internelor nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente. De asemenea, în data de 02 august 2012 învinuitul CĂBULEA IOAN-NICOLAE a semnat adresa oficială nr.74619/VPD către Curtea Constituţională a României prin care a transmis înscrisul anterior menţionat, care a fost întocmit din dispoziția sa, prin încălcarea legislaţiei în materie”.
La mai bine de 5 ore de la publicarea datelor de către INS, nu avem nicio reacţie nici de la Parchetul General şi nici de la CCR, cele două instituţii care l-au menţinut în funcţie pe Traian Băsescu.
