Evenimentele și știrile „colaterale” din ultimele 10 zile au trecut în plan secund un eveniment legislativ extrem de grav petrecut la Camera Deputaților. Un proiect de lege care permite aleșilor locali să migreze fără probleme la alt partid, a trecut prin adoptare tacită, în urma unor inginerii politice de zile mari ale PDL.
Liber la racolarea primarilor și consilierilor
Un grup de deputați PDL au promovat o inițiativă legislativă care modifică periculos Legea 393/2004, privind statutul aleșilor locali. Concret, autorii elimină din textul legii trei paragrafe care blocau într-un fel migrația politică a primarilor și a consilierilor locali sau județeni.
Se elimină din Art. 9 (care prevede modalitățile de încetare a mandatului de consilier local – n.a.), următoarele prevederi:
h1) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales;.
(21) Cazul prevăzut la alin. (2) lit. h1) se aplică şi viceprimarului
De asemenea, se elimină din Art.15 (care prevede modalitățile de încetare a mandatului de primar – n.a.), următoarea prevedere:
g1) pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă a fost ales;
Mai este de menționat un element esențial. În expunerea de motive a inițiativei legislative, autorii nu suflă nici un cuvânt referitor la eliminarea celor trei paragrafe. Un aspect nemaiîntâlnit până în prezent în documentele care însoțesc un proiect de lege. Se motivează intenția de legiferare printr-o modificare total nesemnificativă adusă unui alt articol.
Dacă în final (la Senat – n.a.) inițiativa legislativă va fi adoptată, atunci, fără nicio problemă, orice primar, orice președinte de consiliu județean, consilier local sau consilier județean va putea să plece din partidul care l-a propulsat în funcție și să migreze la o altă formațiune politică. Practic, se va ajunge la o flagrantă denaturare a votului electoratului din 2008.
Șmecherii tipice pentru PDL
Propunerea celor din PDL nu a beneficiat de o „publicitate” specifică altor proiecte avansate de membri acestui partid. Orice modificare adusă de PDL legislației refertiroare la aleșii locali sau centrali este anunțată cu surle și trâmbițe că face parte din programul de „reformă a clasei politice”. În jurul acestui proiect, tăcere totală. Motivul este explicabil: ar fi generat un scandal monstru. Drept urmare, în media nu s-a suflat nici un cuvânt despre această inițiativă „reformistă” a PDL.
Cum lucrurile nu pot fi ascunse însă la nesfâșit și pentru evitarea unui scandal monstru cu acuzații directe de încurajare a racolărilor, cei din PDL au adoptat o strategie foarte interesantă. În comisia de administrație publică – condusă de deputatul PDL, Vasile Gherasi (un traseist politic prin excelență) – reaportul a fost ținut din 11 octombrie 2011, până pe 7 noiembrie a.c., deși termenul limită de finalizare a raportului era 24 octombrie. Practic, pentru simpla eliminare a trei paragrafe și adăugarea a două cuvinte la un alt articol, proiectul a zăcut 27 de zile !!! și a fost trimis plenului cu doar o zi înainte de data adoptării tacite. Asta a fost prima șmecherie. Un vot în plenul Camerei nu ar fi putut trece neobservat și scandalul ar fi izbucnit. A doua șmecherie a fost și mai subtilă: inițiativa legislativă a primit vot negativ în comisie. Un vot negativ fără nicio valoare juridică, din moment ce se știa că pe data de 9 noiembrie – termenul limită pentru adoptare tacită – nu există sesiune de vot final, deci proiectul merge la Senat în varianta autorilor și acolo dezbaterile pleacă de la textul propus de PDL. Iar cum lucrările Senatului sunt (din motive care ne scapă) mai puțin mediatizate, s-ar putea să ne trezim cât de curând cu legea adoptată și cu legalizarea migrației politice.
Marton Arpad a denunțat mecanismul șmecheriei
Șmecheria celor din PDL a fost devoalată în plenul de marți 8 noiembrie (când a avut loc așa zisa dezbatere a inițiativei de modificare a legii – n.a), de către deputatul UDMR, Marton Arpad, unul dintre puținii parlamentari care cunosc la perfecție regulamente și ține la respectarea lor.
„Constat că s-ar putea să dezbatem pe degeaba acest proiect de lege, din punct de vedere procedural. Adică, facem noi astăzi o dezbatere, dacă mâine nu avem o sesiune de vot final în care cel puţin teoretic să avem posibilitatea de a vota organic pentru respingerea acestei legi, această lege va fi considerată poimâine adoptată tacit. Deci, putem să dezbatem foarte uşor. Există diferite sisteme de a adopta tacit anumite legi, ori prin nici dezbatere în comisie, ori prin retragere şi pe urmă nedezbatere în comisie, ori prin această dezbatere în care dezbatem aici, în plen, dar nu mai ajungem la vot final. Ca atare, doamnă preşedinte, vă aparţine Biroului permanent, eventual, această decizie de a încerca să se dea un vot final asupra acestei legi. Altfel, nu are sens dezbaterea”, a spus la microfonul Camerei Marton Arpad.
A doua zi, deși era ședință de plen, nu era însă sesiune de vot final. Formal, Roberta Anastase a cerut liderilor de grup să decidă dacă în mod excepțional să planifice pentru 9 noiembrie un vot final pentru această inițiativă legislativă. Ceea ce evident nu s-a întâmplat, pentru că liderii de grup din PDL și UNPR nu au discutat cu cei din Opoziție
Ce a fost bun în 2006, dar nu i-a plăcut lui Băsescu, nu mai e bun în 2011
Făcând o incursiune în istoricul legii care reglementează regimul aleșilor locali trebuie să readucem în actualitate marele scandal din 2006, de fapt prima mare schismă în Alianța DA (PNL-PD). Cele trei paragrafe pe care PDL vrea acum să le elimine au fost introdu-se în lege în anul 2006 de către deputați PNL. Într-o primă fază, cei din PD au fost de acord cu respectivele paragrafe care avea menirea de a stopa migrația politică. După ce s-a adoptat modificarea legii, surpriză (oare?): președintele Traian Băsescu retrimite legea spre reexaminare la Parlament, invocând o serie de neclarități la modificările aduse. De aici a început o primă mare dispută între liberali și democrați. Într-un final, la Senatm reexaminarea cerută de Traian Băsescu este respinsă și acesta nu mai are ce face și este obligat să promulge legea. De ce a trimis Traian Băsescu legea la reexaminare, lumea și-a dat seama puțin mai târziu. Gruparea Stoica-Stolojan pregătea exodul din PNL a unui segment de aleși locali. La vremea respectivă o serie de primari importanți PNL (Gheorghe Ștefan Pinalty – Piatra Neamț, Ion Lungu – Suceava, Cătălin Flutur – Botoșani) și câțiva din PSD nu au putut face pasul oficial spre PD (via PLD), pentru că legea nu le permitea.
De ce are nevoie PDL de deblocarea migrației politice
Deși se află la guvernare, PDL se confruntă cu o acută lipsă de cadre, iar cele existente nu se bucură de încrederea electoratului. Cum comasarea alegerilor presupune un număr mult mai mare de candidați decât în situația desfășurării la termen a alegerilor, racolarea de aleși locali este vitală pentru PDL. Nu mai vorbim de UNPR, care nu are deloc pepinieră proprie de cadre. Dacă inițiativa legislativă la care ne referim va deveni lege, atunci o serie de primari ai Opoziției, vor putea trece pe față la PDL și UNPR. În acest moment cei în cauză sunt „legitimați” la PNL sau PSD, dar în fapt „joacă” pentru PDL sau UNPR. Nu pot demisiona din PNL sau PSD pentru că și-ar pierde mandatul. În ceea ce-i privește pe consilierii locali, ei sunt ușor de „executat”, pentru că dacă sunt eliminați din partidele din care fac parte, își pierd mandatul.
Cine sunt autorii legalizării migrației politice
Aproape toți semnatarii inițiativei legislative sunt …traseiști politici. Deci, se poate spune că propria experiență le-a fost folositoare. Vă prezentăm câteva date despre cei care vor să legalizeze racolările de aleși locali:
Nicușor Păduraru (PDL Iași): membru PNL între 2002 și 2008 (C.V.-ul său nu face nicio mențiune politică înainte de 2002), uns prefect între 2006 și 2008, la alegerile parlamentare din noiembrie 2008 candidează pentru PDL;
Marius Spînu (PDL Iași): membru PNL din 2001, trece la PLD în noiembrie 2006, după care în urma închițirii PLD de către PD, devine membru PDL în ianuarie 2008;
Gheorghe Ciobanu (PDL Timiș): în CV-ul său apare doar un singur partid politic – PDL. Cum însă între 2002 și 2004 a fost consilierul prefectului PSD-ist de Timiș, era greu de crezut că nu ar fi făcut parte din acest partid. Șeful social-democraților din Timiș, Ilie Sârbu ne-a confirma că „a fost la noi când eram la guvernare”. Foarte, foarte interesant este și faptul că între 1997 și 1999 a fost șeful vamei Moravița (sic !), o funcție care nu putea fi obținută de un „apolitic”. Probabil a fost la vremea respectivâ în PNȚCD, PNL sau PD.
Cristian Petrescu (PDL București): membru PD(L) din 1999. Ținând cont că în perioada 1993-2001 a deținut funcții călduțe în MTS, nu este exclus ca el să fi cochetat cu puterea de atunci în organizațiile de tineret.
Gheorghe Hogea (PDL Caraș-Severin): nu are CV-ul publicat pe site-ul Camerei, dar din declarațiile unuia dintre fruntașii PSD din Caraș-Severin, Hogea a făcut parte din PSD înainte de a deveni membru al PDL.
Marius Dugulescu (PDL Timiș): În CV-ul său apare ca fiind membru PDL din 2001, fără vreo altă mențiune.
Ghiță Eftimie-Stelian (PDL Neamț): membru PD de la înființare.
