”Nu este sfârșitul Europei”, acum, după Brexit. Acesta a fost mesajul președintelui Francois Holland, al cancelarului Angela Merkel și al premierului Matteo Renzi, reuniți luni într-un mini-summit, pentru pregătirea Consiliului European de la Bratislava, de pe 16 septembrie.
”Riscul major, pentru Franța ca și pentru toate națiunile, este dislocarea, fragmentarea, egoismul și replierea”, a avertizat Francois Hollande la conferința de presa comună. ”Este foarte simplu să te plângi, să găsești țapi ispășitori. Europa este țapul ispășitor perfect”, a spus Matteo Renzi, adăugând că ”Europa este cea mai mare șansa pe care o au tinerele generații”.
Uniunea Europeană în criză existențială trebuie relansată, a fost concluzia. Iar pentru aceasta trebuie urmărite trei priorități, în opinia președintelui francez. Prima este securitatea și protecția frontiereor exterioare printr-un nou corp european de grăniceri. A doua este apărarea ”mai multă coordonare, mijloace suplimentare și putere pentru proiectarea forței”. A treia este educația tinerilor, printr-un program Erasmus ”amplificat”. Se adaugă măsuri pentru creșterea economică și reducerea șomajului în rândul tinerilor și ”revenirea la Europa valorilor mai degrabă decât la Europa finanțelor”. Hollande nu a ratat ocazia să critice austeritatea și a cerut mai multă flexibilitate în ce privește disciplina bugetară, o poziție care contrastează cu cea a Germaniei.
Franța, Germania și Italia sunt noul trio de la cârma Europei post-Brexit. Cei trei lideri s-au reunit în aceeași formulă la Berlin, imediat după referendumul din iunie din Marea Britanie si au venit cu același mesaj de unitate. Numai că acest mesaj nu pare să fie ascultat de presa europeană, fiind reluat fără aplomb de ziarele din cele trei state. Mai mult, mesajul Franței, Germanisi și Italiei este criticat, în special în Marea Britanie și de publicații de la Bruxelles ce cu finanațare anglo-americană.
Asta face publicația Politico, care vorbește despre un summit plin de simbolistica și gol de substanță, la fel ca multe dintre întâlnirile în acest format restrâns. Un summit care a început pe portavionul italian Giuseppe Garibaldi (implicat în acțiunile de salvare a imigranților și combatere a rețelelor de traficanți) și a continuat pe insula de lângă Napoli unde, în 1941, unul dintre părinții fondatori ai UE, Altiero Spinelli, redacta un manifest antifascist care trasa liniile mari ale unei viitoare Europe federale. Această Europă federală pare însă tot mai greu de realizat.
Apelul președintelui Francois Hollande pentru mai multă coordonare în politica de apărare nu se mulează bine pe politica NATO în Europa, iar aici Marea Britanie a fost mereu o contragreutate pentru Paris. Acum, după Brexit, Franța încearcă să-și impune viziunea asupra politicii europene de apărare.
Unitatea are de suferit nu numai la nivelul Europei celor 27, ci chiar în micul grup al liderilor de la Berlin, Roma și Paris. Berlinul vrea măsuri dure pentru respectartea disciplinei bugetare, în timp ce premierul Itaiei face apel de luni de zile pentru exceptarea țării sale de la aplicarea acestor reguli, în vederea salvării sistemului bancar italian, iar Portugaliei și Spaniei (din rațiuni electorale menite să mențină la putere actualul guvern conservator) li s-a permis să încalce rigorile bugetare ale Comisiei Europene. Cu siguranta ca și premierul Renzi va beneficia de derogări, pentru că în octombrie va avea loc referendmul pentru modificarea Constituției, iar o respingere suferită de propunerea Partidului Democrat pe care îl conduce putea aduce la putere o guvernare în care partidul anti-sistem Mișcare de 5 Stele să aibă un cuvânt de spus. În cele din urmă, Germania Angelei Merkel se vede nevoită să facă pasul în spate pe mai multe planuri, de la disciplina bugetară, până la investițiile în economie și competitivitate, pentru a menține o oarecare unitate în cadrul UE. Iar toate diviziunile dintre Franța, Germania și Italia au șanse mici să se reducă în anul ce urmează, pentru că în Franța vor avea loc alegeri în primăvara anului viitor, iar Germania se pregătește pentru alegerile generale din toamna lui 2017.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.