Imensul teren viran de pe Bulevardul Unirii din București, între Piața Unirii și fostul Bloc Connex, va fi un Cartier al Justiției care va reuni toată infrastructura aferentă, cu săli de judecată, arhive, birouri pentru judecători și procurori, grefieri, personal auxiliar etc.
Acum este oficial, pentru că o HG care schimbă denumirea acestui obiectiv de investiții din Esplanada în Cartierul Justiției este în dezbatere publică. Astfel, dintr-un cartier dedicat mediului de afaceri din București (proiectul inițial Esplanada), cu birouri din oțel și sticlă, centre comerciale și rezidențiale de lux, ceva similar La Defense, din Paris, ori City-ul Londrei, centrul Bucureștiului va fi dedicat infrastructurii Justiției. Proiectul este de interes public al Municipiului București, Primăria eliberând și PUZ-ul necesar, după cum se arată în HG -ul menționat, și are aprobat programul prioritar de reconversie funcțională a amplasamentului. Finanțarea inițială există: Banca Națională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a pus deja la dispoziție un avans de 2,5 milioane de dolari, cu posibilitatea ca aceste fonduri să fie suplimentate ulterior. În acest sens, Guvernul a aprobat, la sfârșitul lunii aprilie, memorandumul ce avea în vedere obținerea avansului iar Ministerul Justiției a demarat negocierile cu Banca Mondială pentru un împrumut de 220 de milioane de dolari pentru finanțarea lucrărilor. Pe site-ul Băncii Mondiale, proiectul „Cartierul Justiţiei şi Esplanada” apare cu statusul „pipeline”, adică „în planificare”.
De precizat, proiectul Cartierului Justiției a fost inițiat de fostul ministru al Justiției din 2014, Robert Cazanciuc, apoi sprijinit de mai toți demnitarii care s-au perindat pe la ministerul de resort. Ultimul susținător – Tudorel Toader, care, anul trecut, preciza: „10, 47 de hectare are terenul de la Biblioteca Naţională care este din anii `80. Au demolat un cartier. Din cei 10, 47 de hectare jumătate sunt pentru cartierul Justiţiei, jumătate sunt pentru acel program de regenerare urbană a primăriei Capitalei. Este un proiect comun, integral. Pentru justiţie, partea de jumătate din teren, este pe partea dinspre Biblioteca Naţională. (…) Când am venit eu minister, mi-am luat obligaţia juridică de a clarifica statutul terenului. Suntem aproape aproape gata cu totul. Avem memorandum şi acord cu Banca Mondială pentru finanţarea construcţiei cartierului Justiţiei. Banca Mondială, pe cheltuiala ei, deja face studiile de prefezabilitate”.
Și primarul Bucureștiului, Gabriela Firea, este pentru acest proiect, ca și precedentul primar, Sorin Oprescu. Firea s-a implicat activ în rezolvarea tuturor problemelor administrative ale terenului. “Am înţeles de la domnul prim-ministru că este şi decizia domniei sale şi de asemenea decizia domnului preşedinte Liviu Dragnea ca acest cartier important din Capitală să se construiască, fiind implicată sută la sută şi Primăria Capitalei, deoarece deţine jumătate din suprafaţă. De asemenea, litigiile persoanelor fizice care au teren în acea zonă sunt gestionate tot la Primăria Capitalei şi tot Primăria Capitalei se poate organiza în continuare prin specialiştii pe care îi are şi prin departamentele pe care le include de toate autorizaţiile de urbanism şi de construcţie”, spunea Firea, încă din 2017.
Șantierul Justiției
Terenul alocat proiectului este delimitat de străzile Bd. Unirii – Bd. Octavian Goga – str. Nerva Traian – str. Mircea Vodă. Jumătate din suprafața întregului amplasament, respectiv cea vestică, localizată în vecinătatea Biliotecii Naționale a României, va fi dedicată obiectivului ”Cartierul pentru justiție”. Aici vor fi realizate lucrări de interes pubic național de construcție, reabilitare, modernizare și reconversie funcțională. Tot în această parte a amplasamentului vor fi situate construcțiile administrative necesare funcționării sistemului judiciar, inclusiv pentru infrastructura acestora. În ”Cartierul pentru justiție” vor fi grupare spații destinate instanțelor de judecată, precum și a parchetelor de lângă acestea, dar și a altor instituții din sistemul judiciar. Printre acestea se numără Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii, Școala Națioală de Grefieri. Cealaltă jumătate, localizată în vecinătatea străzii Nerva Traian, va fi dedicată ”proiectelor de interes public ale Municipiului București”, inițiate de Primăria Municipiului București. Sunt prevăzute funcțiuni aferente construcțiilor administrative, sociale și culturale, de interes public local, inclusiv pentru infrastructura acestora. Vor fi admise și alte funcțiuni specifice orașelor mari, precum și alte funcțiuni care permit accesul publicului în mod permanent sau conform unui program de funcționare specific, în baza documentațiilor de proiectare.
Ce putea să fie…
Înainte de proiectul imobiliar pentru justiție, în 2007, firma TriGranit Development Romania, cu acționariat român și străin(inclusiv omul de afaceri Arpad Paszkany) intenționa să dezvolte pe terenul din Unirii proiectul imobiliar Esplanada, evaluat la un miliard de euro. Proiectul a fost blocat din cauză că aproximativ jumătate din terenul de peste zece hectare a fost revendicat de foștii proprietari, mare parte din aceste probleme rezolvându-se între timp. Inițial, lucrările erau prevăzute să înceapă în 2007, pentru derularea investiției autoritățile încheind încă din 2006 un memorandum de colaborare cu reprezentanții dezvoltatorului.
Proiectul urma să fie dezvoltat fix pe același teren de 10,7 hectare și să aibă o suprafață totală construită de 800.000 metri pătrați. Investiția ar fi inclus clădiri de birouri, comerciale, hoteliere, rezidențiale și cu destinatie socială și culturală.
Statul român, care deține o parte din teren, ar fi urmat să beneficieze, după realizarea primei faze a proiectului, de o clădire în valoare de peste 40 de milioane de euro destinată activităților culturale, spații de birouri pentru instituții ale statului de circa 12.000 de metri pătrați, precum și parcări subterane publice.
Întregul ansamblu ar fi trebuit să revină statului dupa 49 de ani, când expira parteneriatul cu dezvoltatorul proiectului.
Romania, tara de infractori. Peste tot monumente ale opresiunii si ale batjocurei fata de drepturile omului. Pentru ce ne trebuie atatea cartiere ale justitiei, ce e Romania? Nu pot merge securistii in mai multe locuri ca sa stabileasca pe cine executa si pe cine nu, in functie de propriile lor interese? Nu pot judeca judecatorii decat in scaune de 5000 de lei bucata? Peste tot auzim numai de justitie si drepturile magistratilor, ca nu mai incap de dosarele lasate in nelucrare de atatia ani, salile noastre de judecata parca sunt hale, incap cate 100 de persoane intr-o sala cand de mai mult de 20 nici nu ai nevoie, cand intri intr-un tribunal parca intri intr-o halta dezafectata, pereti negri si neoane stricate, mai este cate un agarici de jandarm cu un detector care te mai controleaza, in rest ramai doar cu amintirea unei halte dezafectate. Daca astia nu sunt in stare aceste cladiri sa le varuiasca, pentru ce s-ar mai risipi banii pe alti mastodonti in care sa stea gugustiucii sa isi faca cuiburi? Mai bine faceati un cartier al sistemului tortionar deghizat in justitie, nu mascarada asta si nemernicii astia care formeaza pseudo-justitia din Romania si care fabrica dosare si dau sentinte in functie de comenzile securitatii, ca si astia au uitat cand se pupau pe bot ca borfasii intre ei si drojdeau prin vii sau mergeau la taiat de porci prin institutiile statului mafiot. Mai bine s-ar numi cartelul justitiei ca este organizata ca un cartel mafiot cu tot felul de „vestale” in frunte.