Imensul teren viran de pe Bulevardul Unirii din București, între Piața Unirii și fostul Bloc Connex, va fi un Cartier al Justiției care va reuni toată infrastructura aferentă, cu săli de judecată, arhive, birouri pentru judecători și procurori, grefieri, personal auxiliar etc.
Acum este oficial, pentru că o HG care schimbă denumirea acestui obiectiv de investiții din Esplanada în Cartierul Justiției este în dezbatere publică. Astfel, dintr-un cartier dedicat mediului de afaceri din București (proiectul inițial Esplanada), cu birouri din oțel și sticlă, centre comerciale și rezidențiale de lux, ceva similar La Defense, din Paris, ori City-ul Londrei, centrul Bucureștiului va fi dedicat infrastructurii Justiției. Proiectul este de interes public al Municipiului București, Primăria eliberând și PUZ-ul necesar, după cum se arată în HG -ul menționat, și are aprobat programul prioritar de reconversie funcțională a amplasamentului. Finanțarea inițială există: Banca Națională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a pus deja la dispoziție un avans de 2,5 milioane de dolari, cu posibilitatea ca aceste fonduri să fie suplimentate ulterior. În acest sens, Guvernul a aprobat, la sfârșitul lunii aprilie, memorandumul ce avea în vedere obținerea avansului iar Ministerul Justiției a demarat negocierile cu Banca Mondială pentru un împrumut de 220 de milioane de dolari pentru finanțarea lucrărilor. Pe site-ul Băncii Mondiale, proiectul „Cartierul Justiţiei şi Esplanada” apare cu statusul „pipeline”, adică „în planificare”.
De precizat, proiectul Cartierului Justiției a fost inițiat de fostul ministru al Justiției din 2014, Robert Cazanciuc, apoi sprijinit de mai toți demnitarii care s-au perindat pe la ministerul de resort. Ultimul susținător – Tudorel Toader, care, anul trecut, preciza: „10, 47 de hectare are terenul de la Biblioteca Naţională care este din anii `80. Au demolat un cartier. Din cei 10, 47 de hectare jumătate sunt pentru cartierul Justiţiei, jumătate sunt pentru acel program de regenerare urbană a primăriei Capitalei. Este un proiect comun, integral. Pentru justiţie, partea de jumătate din teren, este pe partea dinspre Biblioteca Naţională. (…) Când am venit eu minister, mi-am luat obligaţia juridică de a clarifica statutul terenului. Suntem aproape aproape gata cu totul. Avem memorandum şi acord cu Banca Mondială pentru finanţarea construcţiei cartierului Justiţiei. Banca Mondială, pe cheltuiala ei, deja face studiile de prefezabilitate”.
Și primarul Bucureștiului, Gabriela Firea, este pentru acest proiect, ca și precedentul primar, Sorin Oprescu. Firea s-a implicat activ în rezolvarea tuturor problemelor administrative ale terenului. “Am înţeles de la domnul prim-ministru că este şi decizia domniei sale şi de asemenea decizia domnului preşedinte Liviu Dragnea ca acest cartier important din Capitală să se construiască, fiind implicată sută la sută şi Primăria Capitalei, deoarece deţine jumătate din suprafaţă. De asemenea, litigiile persoanelor fizice care au teren în acea zonă sunt gestionate tot la Primăria Capitalei şi tot Primăria Capitalei se poate organiza în continuare prin specialiştii pe care îi are şi prin departamentele pe care le include de toate autorizaţiile de urbanism şi de construcţie”, spunea Firea, încă din 2017.
Șantierul Justiției
Terenul alocat proiectului este delimitat de străzile Bd. Unirii – Bd. Octavian Goga – str. Nerva Traian – str. Mircea Vodă. Jumătate din suprafața întregului amplasament, respectiv cea vestică, localizată în vecinătatea Biliotecii Naționale a României, va fi dedicată obiectivului ”Cartierul pentru justiție”. Aici vor fi realizate lucrări de interes pubic național de construcție, reabilitare, modernizare și reconversie funcțională. Tot în această parte a amplasamentului vor fi situate construcțiile administrative necesare funcționării sistemului judiciar, inclusiv pentru infrastructura acestora. În ”Cartierul pentru justiție” vor fi grupare spații destinate instanțelor de judecată, precum și a parchetelor de lângă acestea, dar și a altor instituții din sistemul judiciar. Printre acestea se numără Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii, Școala Națioală de Grefieri. Cealaltă jumătate, localizată în vecinătatea străzii Nerva Traian, va fi dedicată ”proiectelor de interes public ale Municipiului București”, inițiate de Primăria Municipiului București. Sunt prevăzute funcțiuni aferente construcțiilor administrative, sociale și culturale, de interes public local, inclusiv pentru infrastructura acestora. Vor fi admise și alte funcțiuni specifice orașelor mari, precum și alte funcțiuni care permit accesul publicului în mod permanent sau conform unui program de funcționare specific, în baza documentațiilor de proiectare.
Ce putea să fie…
Înainte de proiectul imobiliar pentru justiție, în 2007, firma TriGranit Development Romania, cu acționariat român și străin(inclusiv omul de afaceri Arpad Paszkany) intenționa să dezvolte pe terenul din Unirii proiectul imobiliar Esplanada, evaluat la un miliard de euro. Proiectul a fost blocat din cauză că aproximativ jumătate din terenul de peste zece hectare a fost revendicat de foștii proprietari, mare parte din aceste probleme rezolvându-se între timp. Inițial, lucrările erau prevăzute să înceapă în 2007, pentru derularea investiției autoritățile încheind încă din 2006 un memorandum de colaborare cu reprezentanții dezvoltatorului.
Proiectul urma să fie dezvoltat fix pe același teren de 10,7 hectare și să aibă o suprafață totală construită de 800.000 metri pătrați. Investiția ar fi inclus clădiri de birouri, comerciale, hoteliere, rezidențiale și cu destinatie socială și culturală.
Statul român, care deține o parte din teren, ar fi urmat să beneficieze, după realizarea primei faze a proiectului, de o clădire în valoare de peste 40 de milioane de euro destinată activităților culturale, spații de birouri pentru instituții ale statului de circa 12.000 de metri pătrați, precum și parcări subterane publice.
Întregul ansamblu ar fi trebuit să revină statului dupa 49 de ani, când expira parteneriatul cu dezvoltatorul proiectului.
Romania, tara de infractori. Peste tot monumente ale opresiunii si ale batjocurei fata de drepturile omului. Pentru ce ne trebuie atatea cartiere ale justitiei, ce e Romania? Nu pot merge securistii in mai multe locuri ca sa stabileasca pe cine executa si pe cine nu, in functie de propriile lor interese? Nu pot judeca judecatorii decat in scaune de 5000 de lei bucata? Peste tot auzim numai de justitie si drepturile magistratilor, ca nu mai incap de dosarele lasate in nelucrare de atatia ani, salile noastre de judecata parca sunt hale, incap cate 100 de persoane intr-o sala cand de mai mult de 20 nici nu ai nevoie, cand intri intr-un tribunal parca intri intr-o halta dezafectata, pereti negri si neoane stricate, mai este cate un agarici de jandarm cu un detector care te mai controleaza, in rest ramai doar cu amintirea unei halte dezafectate. Daca astia nu sunt in stare aceste cladiri sa le varuiasca, pentru ce s-ar mai risipi banii pe alti mastodonti in care sa stea gugustiucii sa isi faca cuiburi? Mai bine faceati un cartier al sistemului tortionar deghizat in justitie, nu mascarada asta si nemernicii astia care formeaza pseudo-justitia din Romania si care fabrica dosare si dau sentinte in functie de comenzile securitatii, ca si astia au uitat cand se pupau pe bot ca borfasii intre ei si drojdeau prin vii sau mergeau la taiat de porci prin institutiile statului mafiot. Mai bine s-ar numi cartelul justitiei ca este organizata ca un cartel mafiot cu tot felul de „vestale” in frunte.
Republica procurorilor își construiește monumentul. Și nu putea fi in alta parte, decât in centrul Bucureștiului. Să-l vadă toată lumea si să tremure.
Asa zisă justitie, precum si legile au un trend tot mai totalitar, iar pe de alta parte mai formalist, ca proceduri (ceia ce aglomereaza mult instantele si parchetele) si tot odata fara esenta, fara fond. Totul pentru „statul de drept”. Daia trebuie multa logistica, cetati, unde nu exista acces. Sa incerce cineva din curiozitate sa contacteze un procuror. Nici macar telefonic nai cum. Imi inchipui cum o sa arate „cartierul dreptatii”. Titlul e potrivit.
Este de remarcat proiectul devenit inapt al omului de afaceri Arpad Paszkany) zis si omul misterios,omul cu fata ascunsa si aici vreau sa intreb pe cunoscatori respectiv UDMR daca in Ungaria,Budapesta vreun om de afaceri roman ajunsese in fata de memorandum cu tovaraul Victor Orban pt.a construi o „esplanada”pe vreun teren viran imens din capitala lor concesionat pe 49 de ani!Miliardarii romani, de carton sau nu ,fie un Ion Tiriac,un Popoviciu,Adamescu,patriciu,grupul de la Monaco,Nisa,Cannes,si multi altii au preferat sa plece vazand cu ochiii,chiar in Afrique precum dl.Ovidiu Tender readus pe pajistea inchisorii,sa plece prin Madagascar,Costa Rica,Brazilia oriunde unde puteau duce departe recoltele ,fara a investi aici,la locul mantuirii neamului etc.Un egosim desantat,daca nu daruiesti vei pierde furtul luat si asa nu pe baza de echivalent.Avem topuri de miliardari care dau masura restauratiei vechi si noi cu toate stratificarile cauzate de inechitate si asuprire si dominatie sociala.”Investitia”B.Mondiale ,sora cu FMI, BIRD si IFC-Corp.Finan.Mondiala s.a.are experienta integrarii tarii in INDATORARE -,de pilda BM a sprijinit reformele structurale şi privatizarea în România prin programele PSAL (Împrumut de ajustare structurala a sectorului privat – privatizarea şi restructurarea băncilor de stat, întreprinderilor de stat şi utilităţilor, atenuarea impactului social al restructurărilor, dezvoltarea sectorului privat) şi PAL (Împrumut pentru ajustarea sectorului public – reforma în justiţie, reforma sănătăţii, reforma administraţiei publice, îmbunătăţirea mecanismelor de elaborare a politicilor, precum şi eficientizarea sistemului de cheltuieli publice ).Si toate le vedem in starea cumplita a tarii,Templul Catuselor este necesar pt.ei si un efect firesc al ceea ce fac si spun pe fatza!Se da terenul,cheltuielile iar ei domina si controleaza!
Titlul articolului este idiot! Aici nu este vorba despre catuse, ci despre dreptul cetateanului roman european de a-si desfasura activitatea profesionala in spatii corespunzatoare indiferent de domeniul in care lucreaza. S-au facut greseli in justitie, s-au sinucis grefieri si din cauza stresului datorat conditiilor improprii de lucru. Si persoanele judecate sau martorii sunt pusi in situatii dificile din cauza lipsei de spatiu, victima impartind acelasi spatiu cu agresorul. ICCJ si DNA Bucuresti ca si multe alte judecatorii si tribunale de provincie isi desfasoara activitatea in cladiri care nu au suficient spatiu ori care stau sa cada si in care ploua. In toate tarile civilizate tribunale sunt in cladiri impunatoare si spatioase in care poate respira atat justitiarul cat si cel adus in fata justitiei.
In Barcelona exista un deal care,in epoca romana se numea Mont Jovis si avea un templu in cinstea zeului!La cucerirea araba si infiltrarea evreilor in Spania,numele s-a schimbat in Mont Juïc fara vreun temei,doar ca pronuntie era asemanatoare si convenabila imigrantilor veniti cu arabii!
In Bucuresti avem,complet aiurea, cartierul armean,cartierul evreiesc,nici unul locuit astazi de minoritatile respective,aproape disparute!
Asa va fi si cu acest Cartier al Justiției,care va fi locuit o perioada de magistrati,dupa care ,incet,incet va fi cumparat de Penali!Si,in final, se va numi Cartierul Penalilor:)))
Romanii au ajuns sclavi in propria lor tara, dar daca ies bani, e bine si cu statutul de sclavi fericiti. Atat timp cat este paine din faina chimizata si circ politic, romanasul nostru este fericit. Ce conteaza ca tara lui nu-i mai apartine, atata timp cat primeste si el frimituri de la „masa bogatilor”, este fericit! Fericire de om ne-bun. Romanul nu a votat pentru casatorii intre barbat si femeie, dar a votat pentru catuse. Doamne, rau a mai decazut poporul tau!
Asta construim, ca noi nu vrem dezvoltare, vrem cătușe.