Trump, de la dispută comercială la criză în NATO

Peste mai puțin de o lună va avea loc Summitl NATO de la Bruxelles, iar oficialii de la cartierul general din Belgia se tem că evenimentul va avea aceeași soartă ca și recentul Summit G7 din Canada, cu președintele Donald Trump acuzându-și aliații din Europa și Canada că jefuiesc economia americană și apoi refuzând să-și pună semnătura pe o declarație comună pe care inițial o acceptatse.

Publicația Politico arată că, spre deosebire de Consiliile Europene, acolo unde dezbaterile sunt nu de puține ori imprevizibile și unde sunt necesare negocieri întinse până spre dimineață pentru niște concluzii pline de concesii, summiturile NATO sunt atent pregătite și oferă, de regulă, imaginea atent regizată a unei solidarități transatantice puternice, alături de un comunicat conceput dinainte pentru a da satisfacție tuturor aliaților. Donald Trump poate schimba acest curs al summitului, așa cum a făcut-o și în 2017, când a refuzat să amintească de Articolul V al Tratatului NATO, articolul apărării colective.

Fără solidaritate nu există NATO

NATO este o organizație de apărare colectivă care cuprinde șase dintre membrii G7, cele mai avansate economii ale lumii, iar SUA, cea mai puternică economie, cheltuiesc pentru apărare mai mult decât ceilalți 28 membri NATO împreună. Însă alianța aceasta nu poate funcționa decât atunci când țările membre fac front comun, iar acest lucru este greu de realizat când președintele celei mai puternice țări sugerează că NATO este mai degrabă o schemă de spoliere a economiei americane, scrie revista britanica The Spectator. ”SUA plătesc aproape întregul cost al apărării de către NATO a acestor țări care ne jefuiesc în materie comercială (ele plătesc doar o mică parte a costurilor și râd)”, a scris Trup pe Twitter. ”Urmează schimbarea”, a încheiat președintele SUA.

Chiar înainte de Summitul G7 din Canada, premierul britanic Theresa May și-a avertizat colegii din guvern că situația relației transatlantice este gravă și că disputa legată de tarifele impuse de Trump pentru oțelul și aluminiul europene, iar apoi contramăsurile luate de UE împotriva unei liste de produse americane riscă să provoace nu numai o criză comercială, ci și o criză de securitate. Pentru Trump, comerțul și securiatea sunt interdependente, iar tarifele pentru importurile de oțel și aluminiu au fost impuse în baza unei legi privnd tocmai securitatea națională și au vizat nu doar China, ci și pe aliații din Europa și Canada. ”O dispută comercială care pleacă tocmai de la securitatea națională este un lucru care doare rău”, spune Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO.

”Uncle Sam umple găurile”

Dincolo de izolaționismul și protecționismul de care este acuzat președintele Trump, statisticile arată că acesta are dreptate în legătură cu NATO. Toate statele NATO s-au angajat să aloce cel puțin 2% din PIB pentru Apărare, însă multa vreme nu au făcut asta decât SUA, Marea Britanie, Polonia, Grecia, Estonia, iar recent Romania a luat măsuri pentr a intra în acest grup. Germania, cea mai puternică economie aliată după SUA, a anunțat că va spori cheltuielile până la 1,5% din PIB, dar această oferta a Angelei Merkel a fost considerată de Trump insultător de redusă. Statele europene din UE și NATO economisesec peste 150 de miliarde de euro neîndeplinindu-și aceste angajamente luate în NATO și, scrie The Spectator „o fac știind că gaura va fi umplută de Uncle Sam”.

Asta în condițiile în care un raport prezentat recent în Bundestagul de a Berlin arată că doar 39 dintre cele 128 de avioane Eurofighter ale Germaniei pot efectua misiuni în acest moment, doar 13 fregate pot naviga și doar 26 din cele 96 de avioane Tornado sunt gata de acțiune.”Am crezut că totul poate fi rezolvat prin negocieri și acorduri, cooperare și parteneriate”, spune comisarul pentru forțele armate de pe lângă Bundestag, Hans-Peter Bartels. Și fostul ambasador german la Washington, Wolfgang Ischinger, spune că Germania a ajuns într-o situație ”nedemnă”. ”Facem fotografii, însă lăsăm alatora treaba murdară a împușcăturilor”, spune Ischinger. Revista The Spectator aminteșta că, în urmă cu patru ani, militarii germani ce făceau parte din forța de reacție rapidă a NATO se antrenau cu puști din lemn, din cauza lipsei de arme.

Summitul NATO de la Bruxelles, de pe 11-12 iunie, nu va aduce o criză transatlantică de securitate, chiar dacă președintele Trump a recurs la amenințări comerciale la adresa Europei. ”Dacă Vladimir Putin riscă să atace Estonia sau să trimită submarine pentru a tăia cablurile de sub Atlantic, fără îndoială că SUA vor riposta: au încă o armată concepută pentru a duce fără probleme războaie pe două fronturi. Însă riscul este ca NATO să-și piardă capacitatea de descurajare, făcând mai probabil aventurismul Rusiei”, scrie The Spectator.

”Oferte” europene pentru Trump

În încercarea de a evita un semieșec al summitului din acest an, oficialii NATO au pregătit mai multe angajamente care să-i dea satisfacție liderului american: creșterea cheltuielilor militare pentru toți aliații, bani mai mulți pentru modernizarea echipamentelor militare din partea UE, facilitarea mobilității trupelor NATO în statele europene aliate (pornind de la eliminarea barierelor administrative și mergând până la poduri și drumuri care să poată fi folosite pentru deplasarea armanentului greu). Sunt suplimentări de fonduri și angajamente care nu sunt însă neapărat pe placul președintelui SUA, câtă vreme o parte din banii europeni se vor duce către cercetrare și inovare militară în contul companiilor europene, câtă vreme se au în vedere achiziții de armament intraeuropene, iar președintele Franței caută să obțină o „autonomie strategică” a UE, adică o capacitate de a iniția acțiuni militare fără sprijin american și de a fabrica tehnică militară fără tehnologie americană.

Când a fost nominalizat în fruntea Pentagonului de către Donald Trump, generalul James Mattis le spunea europenilor: ”Americanii nu poat avea grijă de copiii voștri mai mult decât aveți voi grijă”. Este limpede din declarațiile venite din Europa că aliații europeni încep să se gândeasca la o apărare revitalizată. Rămâne de văzut după Summitul NATO de la Bruxelles dacă sunt dispuși să ofere SUA o parte mai mare din beneficiile apărării, chiar și dupa ce Statele Unite i-au privat de o parte vânzările de aluminiu și oțel către industria militară de peste Ocean.