Sute de tunisieni au ieşit în stradă, marţi, nu pentru a sărbători prăbuşirea regimului autocratic, ci pentru a protesta împotriva confiscării „revoluţiei iasomiei” de către potentaţii fostului regim. Manisfestanţii au fost dispersaţi după intervenţia în forţă a poliţiei. Ţinta protestelor este noul guvern al premierului Mohammed Ghannouchi. Doar trei reprezentanţi ai opoziţiei, doi ai societăţii civile şi trei din partea sindicatelor fac parte din noul cabinet de 24 de miniştri. Restul sunt fosti miniştri ai regimului condus de fostul preşedinte Zine Ben Ali, în frunte cu premierul, aflat în această funcţie începând din 1999.
„Demonstraţiile din întreaga ţară au fost împotriva corupţiei şi a partidului preşedintelui. Dar, după cum vedem, acest partid şi oamenii vechiului regim sunt prezenţi în continuare la putere”, spune Masoud Ramadani, preşedintele Ligii Drepturilor Omului.
Sindicaliştii din Uniunea Generală a Muncitorilor Tunisieni a precizat, marţi, că nu recunosc guvernul de uniune naţională, iar cei trei miniştri care reprezentau sindicatul în executiv s-au retras din guvern. Aceştia nu deţineau portofolii cheie, ci pe cele ale Formării Profesionale şi Sănătăţii.
Ministerele cheie sunt deţinute de foştii miniştri ai regimului Ben Ali. Este vorba de Apărare, Interne, Externe, Finanţe şi Turism, un minister foarte important în Tunisia. De remarcat este că, spre deosebire de mulţi reprezentanti ai opoziţiei, miniştrii fostului regim au absolvit universităţi prestigioase din Franţa şi Statele Unite.
Premierul Mohammed Ghannouchi şi-a apărat cabinetul în faţa celor care amintesc despre „revoluţia furată”, vorbind despre „competenţa şi probitatea” miniştrilor numiţi de preşedintele alungat.
Ministrul de Externe, provenit tot din vechea gardă, a anunţat constituirea unei comisii pentru investigarea implicării unor forţe din afara ţării în protestele care au dus la căderea regimului Ben Ali. „Există suspiciuni în acest sens, însă doar ancheta va putea răspunde acestei întrebări”, a spus ministrul Kamel Morjane. Anunţul a fost facut în Egipt, la întâlnirea liderilor arabi de la Sharm el-Sheik, în cadrul căreia revoluţia tunisiană a fost subiectul central. Spectrul revoltelor planează în special asupra Egiptului, acolo unde preşedintele Hosni Mubarak a invocat aceeaşi mâna străină în orchestrarea atacurilor asupra lăcaşelor de cult crestine.
Guvernul de uniune naţionala este criticat şi de mişcarea islamistă Ennahda, al cărei lider se află în închisoare. Noul guvern a refuzat însă eliberarea sa, continuând linia politicii fostului preşedinte, căruia Occidentul i-a trecut cu vederea autoritarismul, în schimbul unei politici ferme împotriva islamismului radical. Opozanţii exilaţi în Franţa vorbesc despre noul guvern ca despre „o mascaradă”, denunţând rămânerea în funcţie a vechilor oficiali.
Fii primul care comentează
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.