Turdașul este primul oraș din Transilvania?

 

De cele mai multe ori, arheologii români au ocazia de a descoperi istoria României, ascunsă sub straturi de pământ, doar când autorităţile vor să mai construiască una-alta.

Este şi cazul celui ce pare a fi cel mai vechi oraş din Transilvania. Așezarea a fost descoperită în timp ce muncitorii săpau pentru amenajarea autostrăzii Sibiu- Nădlac, ce se desfășurau între anii 2013-2014 în zona Turdașului. Însă așezarea de la Turdaș a fost anterior cercetată (pentru prima dată de Sofia Torma) și se întindea pe 100 de hectare.

În zona Turdaş, în apropiere de râul Mureş, au descoperit arheologii sibieni, pe parcursul a mai multor serii de campanii arheologice, cel mai vechi oraş din Transilvania. „Pe 1.290 metri de duct şi pe braţe, ce se întind pe alţi 300 de metri, am descoperit un sistem de fortificaţie, de împrejmuire, de palisade, de şanţuri succesive şi ziduri. Am descoperit două porţi de intrare în sistemul de fortificaţie şi turnuri. Totul este din lemn, bineînţeles. Un sistem de apărare din acea vreme, pe o aşa mare suprafaţă, nu s-a putut cerceta în Europa: costă foarte mult. Noi am avut această şansa datorită autostrăzii. Acum putem să argumentăm, calitativ şi cantitativ, existenţa unei aşezări proto-urbane aidoma marilor aşezări din Orient”, Sabin Adrian Luca.

De ce e primul oraș din Transilvania?

Ne răspunde Sabin Adrian Luca, directorul muzeului Brukenthal:

„De ce spun că e primul oraș din Transilvania, ca să nu spun cel puțin din sud–estul Europei: pentru că am descoperit un sistem de fortificație, de împrejmuire, compus din 11 palisade și șanturi succesive, pe o profuzime de 200 de metri. Am descoperit două porți de intrare în sistemul de fortificație, cu turnuri, totul din lemn. Acest sistem, de o așa de mare dimensiune, nu s-a putut cerceta în Europa deoarece costă foarte mult. Am surprins aceste palisade, șanturi, turnuri, care ocroteau un nucleu care, din punctul meu de vedere, în stadiul inițial avea cam 100 de hectare împrejmuit. Faptul că este consacrat după toate regulile vedem din faptul că, la distanțe de aproximativ 200 de metri, în interiorul primei sau celei de-a doua fortificații este pus câte un sacrificat. Am găsit vreo cinci (schelete – n.r.). Ceea ce este curios este că nici unul nu e în aceeași poziție, deci e clar că e sacrificiu, nu este o înmormântare. I-au sacrificat în diverse ritualuri. Sunt puși fie pe burtă cu mâinile și picioarele legate, fie pe spate cu mâinile și picioarele legate, fie cu capul tăiat și pus pe piept”.

Așezarea de la Turdaș a fost un centru regional de producție și distribuție a ceramicii, fapt dovedit de descoperirea unui număr foarte mare de cuptoare și obiecte din ceramică, de la vase, în stilul Turdașului, „unic în Europa”, până la statuete antropomorfe, zoomorfe, și „statuete pe tron”, care exemplifică regalitatea și care au mai fost găsite doar în „două–trei sit-uri din Europa”.

„Trebuie să ne gândim la un mare centru regional al acelui moment. Am găsit explicația asupra numărului mare de vase și statuete de lut descoperite aici. Am găsit 60 de cuptoare pentru arderea obiectelor de mici dimensiuni și singura concluzie care se poate trage este că aici se făceau statuetele, idolii pentru o țară. Și această mare așezare sacră cu caracter urban livra aceste piese, consacrate deja, spre comunități. E singura așezare din toate cele cercetate până acum din Europa neolitică care are un număr așa mare de cuptoare. (…) Putem argumenta ideea că suntem în fața unei așezări proto-urbane aidoma marilor așezări din Orient, o așezare care avea sigur regi, datorită statuilor pe tron.

Săpăturile din ultimul an și jumătate au creat un nou muzeu, avem deja mii de piese întregi restaurate, extrem de reprezentative, unicat, de la ceramică la metal, de la piatră la os. La cercetarea aceasta se va mai lucra patru-cinci ani până când vom tipări volumele. (…) Până acum s-a cercetat un eșantion ceramic de 2-3% și s-au cercetat cam 3-4% din oase. La cea mai mare cercetare din Europa nu poți să estimezi nimic, decât că la final vom raporta cel mai mare eșantion ceramic cercetat în Europa, cel mai mare eșantion osteologic cercetat în Europa, cel mai mare, pentru că asta a fost norocul nostru”, mai scrie Sabin Adrian Luca.

De interes este şi arhitectura caselor din acest oraş:  „case imense, şi ca înălţime şi anvergură,  cu podina suspendată”. Altfel spus, din cauza deselor inundaţii care afectau perimetrul, oamenii şi-au construit case suspendate, pe stâlpi imenşi de 6-8 metri. Inundaţiile afectau însă pivniţele şi vetrele care se găseau la nivelul solului, aşa că aşezarea era refăcută după calamităţi ale naturii. S-au descoperit astfel şase orizonturi de arhitectură suprapuse, dar şi un număr foarte mare de complexe arheologice: peste 3.000, în condiţiile în care, în alte locuri, câteva situri abia totalizează împreună 2.000 de complexe arheologice.

 

Resurse:

Luca, Sabin Adrian „Aşezări neolitice pe Valea Mureşului / Sabin Adrian Luca. – Alba Iulia : Muzeul Naţional al Unirii, 1997- Vol. 3 : Noi cercetări arheologice la Turdaş-Luncă II : campaniile anilor 1996-1998 / cu contribuţii de: Dragoş Diaconescu, Cristian Roman, Georgeta El Susi”,  Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2018;

Sabin Adrian LUCA, „Un oraș preistoric din Europa. TURDAȘ-Luncă. Sector B. II.1”, https://www.academia.edu/41637405/Sabin_Adrian_LUCA_Un_ora%C8%99_preistoric_din_Europa_TURDA%C8%98_Lunc%C4%83_Sector_B_II;

Cercetările arheologice preventive de la Turdaş-Luncă (judeţul Hunedoara) : Campania 2011 / Luca Sabin Adrian (coord.). – Sibiu,  Editura Muzeului Naţional Brukenthal, 2012. https://www.academia.edu/4171563/Cercet%C4%83rile_arheologice_preventive_de_la_Turda%C8%99_Lunc%C4%83_jud_Hunedoara_Campania_2011_The_Preventive_Archaeological_Research_from_Turda%C8%99_Lunc%C4%83_Hunedoara_County_The_2011_Campaign.

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3
Dan Orghici 154 Articole
Author

7 Comentarii

  1. Fi-ti cuminti, ungurii or sa zica ca ei au infintat asezarea! Imperiali, nu?

  2. Repertoriul Arheologic Naţional (RAN), Turdaş, jud. Hunedoara:

    91697.101 Situl arheologic de la Turdaş – După Grădini. Aşezare Neolitic timpuriu (Starčevo-Criş, mileniul IV BC), Eneolitic târziu (Coţofeni / II-III, mileniul IV BC), Epoca bronzului (Wietemberg / II-III, mileniul II BC), Hallstatt, Epoca romană (secolele II-III AD), Epoca migraţiilor (secolele III-IV AD), Epoca medievală (secolele al X-XI AD).
    91697.09 Situl arheologic Turdaş – La Luncă şi La Gară. Aşezare Neolitic (cca. 4500–4200 BC), La Tène (geto-dacica începând cu 450 BC).
    91697.01 Aşezarea preistorică de la Turdaş – La Luncă. Aşezare Neolitic (Starcevo – Criş), Neolitic (Turdaş), Eneolitic (Petreşti), Epoca bronzului timpuriu (Coţofeni), Epoca bronzului mijlociu (Wietenberg), La Tène (dacică), Epoca romană.

    Astfel, situl arheologic de la Turdaș are o vechime de peste 7.000 de ani, datand din epoca Neolitica/Chalcolithic. Subcultura arheologica Vinča-Turdaș (a culturii Vinča) este denumita dupa acest site, fiind contemporana cu situl arheologic de la Tărtăria (unde au fost descoperite celebrele Tablite de la Tărtăria/5500 BC).

  3. domnule Doru Popescu, am aflat vechimea asezarii, 7000 de ani.
    Scriitorasii astia de articole insira povestioare dar uita firul principal…

  4. Peste 7500 de ani (Tablitele de la Tartaria fiind datate la 5500 BC).

  5. Deoarece o civilizatie (o cultura materiala care poseda o (proto)scriere proprie) se incheaga in cel putin cateva sute de ani. Pentru a se intemeia un oras (al unei civilizatii date) dureaza cam tot cateva sute de ani.
    Deci 7500 BC +- 2-3 sute de ani (cel putin).

  6. O civilizatie (o cultura materiala care poseda o (proto)scriere proprie) se incheaga in cel putin cateva sute de ani. Pentru a se intemeia un oras (al unei civilizatii date) dureaza cam tot cateva sute de ani.
    Deci 7500 BC +- 2-3 sute de ani (cel putin).

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.