Ucraina ar fi vrut războiul cu Rusia

Ucraina ar fi vrut războiul cu Rusia. Este cea mai importantă concluzie care reiese din interviul pe care l-a acordat în 2019 Oleksei Arestovitch, consilierul de acum al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. 

În interviul din 2019, interviu citat şi „disecat” de jurnaliştii de la France Soir, Oleksei Arestovitch explica de ce era nevoie de un război cu Rusia, dar şi cum și când urma să aibă loc.

„Prețul de plătit pentru a adera la NATO este un mare conflict cu Rusia”

Potrivit lui Arestovich, Ucraina era o țară prea mare, prea expusă, cu prea mulți vecini cu pretenții pe teritoriul său, pentru a putea alege calea neutralității. Prin urmare, a trebuit să se facă o alegere între Rusia și NATO. Cum Ucraina încercase deja Rusia, acum era timpul să încerce NATO. Totuși, potrivit lui, dacă Ucraina nu ar adera la NATO, ar fi sub controlul Rusiei în decurs de 10 până la 12 ani. Pentru că viitorul consilier era sigur că Rusia dorește să reintegreze țările fostei URSS în sfera sa de influență.

Cu toate acestea, el era perfect conștient de faptul că o Ucraină în NATO era inacceptabilă pentru Rusia care ar prefera să declare război Ucrainei decât să-și lase vecinul să se alăture alianței militare vestice percepută ca o amenințare. Era 99% sigur.

Este exact ceea ce sa întâmplat.
Când reporterul îl întreabă pe Arestovich ce este mai bine pentru Ucraina, acesta din urmă răspunde fără ezitare „război”.

Mulți comentatori de pe Youtube admiră talentul predictiv al viitorului consilier. Dar este mai puțin despre predicții decât despre descrierea unui plan de acțiune. Pentru el, acest război urma să înceapă între 2020 și 2022. Și, pentru ca acest plan să se desfășoare așa cum era planificat, a cerut votul lui Zelensky.

Arestovich era, de asemenea, convins că NATO nu va accepta Ucraina în calitatea sa de membru până nu va avea loc un război ruso-ucrainean, război din care Ucraina trebuia să iasă învingătoare, chiar dacă ar fi fost devastată pentru asta. Cu alte cuvinte, Ucraina trebuia să fie pregătită să facă un sacrificiu uriaș, ca apoi să se asigure că se desprinde complet de Rusia.
El precizează în continuare că „în acest conflict vom fi sprijiniți activ de Occident – ​​cu arme, echipamente, asistență, noi sancțiuni împotriva Rusiei și chiar eventual introducerea unui contingent al NATO, a unei zone de excludere a zborului etc. Nu vom pierde și asta e bine.”

„Aproape tot ce spune el s-a adeverit. Certitudinea și încrederea pe care o afișează sugerează că a primit deja asigurări de la occidentali pentru tot ce spune”, mai cred jurnaliştii francezi care se întreabă: „Următorul pas este intrarea oficială în războiul NATO, de exemplu, cu divizia aeriană americană 101ᵉ, deja dislocată în România, pe lângă contingentele franceze și alte contingente?”

Recitirea trecutului recent

În lumina acestui interviu, putem vedea tot ce s-a întâmplat de atunci, până astăzi, într-o nouă lumină. Acum avem confirmarea virtuală că Ucraina a făcut totul pentru a provoca război cu Rusia, mai cred jurnaliştii citaţi.

În octombrie 2019, președintele Zelensky a anunțat apoi cu mândrie că Ucraina este gata să preia Donbassul prin forță. Dacă voiau să provoace Rusia, de aici se putea începe.

Lăsarea Rusiei să atace mai întâi a fost cea mai bună strategie, astfel încât Ucraina să-şi poată asuma apoi rolul victimei și să ceară sprijinul întregului pământ împotriva agresiunii căpcăunului rus. De asemenea, este de remarcat faptul că, în comunicarea lor, anglo-saxonii insistă asupra faptului că agresiunea rusă a fost absolut „neprovocată”. După cum va spune un internaut, dacă insistă atât de mult, este pentru că agresiunea a fost, dimpotrivă, provocată.

Punem pariu că încercarea de a revigora acordurile de la Minsk, cu întâlnirea formatului Normandia din 9 decembrie 2019 la Paris, va fi întârziat oarecum confruntarea dorită. Ucrainenii se vor preta exercițiului impus, în aparență, dar ca de obicei nu vor respecta niciunul dintre angajamentele luate, cu excepția schimbului de prizonieri.
De îndată ce Biden a fost înscăunat la sfârșitul lunii ianuarie 2021, provocările împotriva intereselor Rusiei au fost reluate cu o vigoare reînnoită, odată cu persecuția legală lansată împotriva lui Victor Medvetchuk, liderul opoziției în favoarea Acordurilor de la Minsk și a unei politici de bună vecinătate cu Rusia.

În aceeași direcție a mers și închiderea posturilor TV de opoziție, din 2 februarie, ca și decretul semnat pe 24 martie prin care se autorizează preluarea cu forța a Crimeei. În mai puțin de două luni, Zelensky făcuse tot posibilul să provoace Rusia. Dar acesta din urmă tot nu a atacat.

Ulterior, Statele Unite și Ucraina au tot vorbit despre aderarea Ucrainei la NATO. La 1 septembrie 2021, Statele Unite ale Americii și Ucraina au emis o declarație comună de parteneriat strategic care a pus un accent puternic pe dimensiunea de securitate. Această muncă a avut ca rezultat, pe 10 noiembrie, actualizarea unei carte comune semnată inițial în 2008. Din punctzl de vedere al ruşilor, presiunea creștea. Odată cu trecerea timpului, sprijinul american pentru Ucraina a crescut. Când vor fi dislocate bombardiere și rachete strategice americane pe teritoriul Ucrainei?

În aceeași perioadă, în toamnă, rușii au testat apoi pentru ultima oară voința francezilor și a germanilor de a face presiuni asupra ucrainenilor, acționând în așa fel încât aceștia din urmă să negocieze în sfârșit cu separatiștii în cadrul Acordurilor de la Minsk. Confruntați cu refuzul franco-german, rușii exasperați au ajuns să publice schimburile diplomatice cu Paris și Berlin pe 18 noiembrie. În același timp, au început să adune trupe la granițele Ucrainei, pentru a exercita presiuni. Întâlnirile au avut loc în ianuarie și februarie 2022, dar s-au confruntat cu aceleași obstacole. Nici Parisul, nici Berlinul nu au vrut să exercite presiuni asupra Kievului, ca de obicei. Aici, rușii au putut concluziona definitiv că Acordurile de la Minsk au murit, din lipsă de voință politică a celorlalți trei semnatari.

Se ştie acum că atunci când Zelensky s-a prefăcut că nu crede în invazie, în februarie 2022, a mințit. Era doar necesar să se evite un exod de potențiali combatanți a căror mobilizare fusese deja planificată.

Acolo unde Arestovitch arată o inteligență tactică deosebită în interviul său din 2019 este în descrierea tuturor obiectivelor militare și a modurilor de operare care vor fi implementate de Rusia. Totul merge acolo. De la încercarea de asediu al Kievului până la distrugerea infrastructurii. Înțelegem cu atât mai bine de ce rușii nu au avut partea ușoară, din moment ce ucrainenii și aliații lor anglo-saxoni își planificaseră cele mai mici mișcări.

„Să știi cum Ucraina a planificat și a provocat cumva cu inteligență agresiunea Rusiei – cu sprijinul aliatului american (Cf. – Raportul Rand Corporation pentru destabilizarea Rusiei) – este cu atât mai mult motiv pentru a opri orice ajutor militar către această țară nerezonabilă care s-a jucat, în mod deliberat, cu focul. Dacă am fi încă stăpânii suverani ai politicii noastre externe…”, concluzionează jurnaliştii citaţi.

Nu este prima dată când presa scrie că Ucraina ştia de eminenta invazie rusă. În aprilie 2022, acelaşi Arestovich afirma în zdg.md,  că, la începutul lunii decembrie, Ucraina a obținut „dovezi credibile” că Rusia pregătește o invazie pe scară largă, motiv pentru care autoritățile ucrainene au început să se pregătească pentru apărare.

Într-un interviu pentru presa ucraineană, consilierul șefului de cabinet al președintelui ucrainean a afirmat că autoritățile ucrainene au decis să nu le spună ucrainenilor că războiul cu Rusia este inevitabil, deoarece această informație ar fi provocat „un exod al cetățenilor din țară”.