Ucraina renunță la ce nu are, UE dă bani pe care nu-i are

.După prima zi de negocieri la Berlin, împreună cu liderii UE și trimișii administrației Trump, președintele Ucrainei s-a arătat deschis să renunțe la obiectivul aderării la NATO. Presa europeană vede o concesie în această poziție a Kievului. Relațiile dintre Ucraina și NATO au început odată cu independența, în 1991, iar în 2008, la summitul NATO de la București, Alianța a declarat că Ucraina va deveni stat membru. Mai mult, în 2023, NATO a declarat că Ucraina va merge pe o scurtătură spre NATO, sărind peste Planul de Acțiune pentru Aderare.

Ucraina, gata să renunțe la o aderare imposibilă la NATO

Însă Zelenski nu face astfel o concesie. Aderarea la NATO nu doar ca nu este garantată, ci este aproape imposibilă. Aliații europeni, cu guvernele Slovaciei și Ungariei în prim-plan, resping această perspectivă. Premierul Slovac Robert Fico a declarat că aderarea Ucrainei „garantează al Treilea Război Mondial”. Președintele Donald Trump a declarat că posibilitatea aderării Ucrainei la NATO este cauza majoră a războiului cu Rusia. Iar noua Strategie Națională de Securitate a SUA se opune unei extinderi continue a NATO.

Desigur, guvernele de la Budapesta și Bratislava, la fel ca și cel de la Washington, se pot schimba. Însă realitatea geopolitică se schimbă mai greu, iar printre aliați se vor găsi mereu voci care să se opună. O fac și acum, pe un ton mai scăzut, Spania, Slovenia sau Belgia.

La Berlin, Volodimir Zelenski nu a făcut decât să anunțe că ar renunța la ceva ce nu avea și nu ar putea avea, în schimbul unor garanții de securitate concrete din partea Statelor Unite. Aceasta nu înseamnă o concesie, ci mai degrabă o încercare de a forța mâna Statelor Unite, cu ajutorul liderilor celor mai influente țări europene.

Ceartă europeană pe banii pentru Ucraina

O strategie similară este aplicată și de Uniunea Europeană. Tema principala a Consiliului European de pe 18 decembrie va fi finanțarea viitoare a Ucrainei, în lipsa banilor contribuabililor americani. Se estimează că, începând din luna aprilie 2026, Ucraina nu va mai avea banii necesari pentru armată și pentru funcționarea administrației.

Cea mai vehiculată soluție a UE este confiscarea activelor băncii centrale a Rusiei deținute în Belgia – circa 210 de miliarde de dolari. Sunt luni de zile de când acești bani au iscat o dispută în Europa. Confiscarea lor, mai mult sau mai puțin mascată, în contul unor ipotetice reparații de război pe care Rusia ar urma să le plătească Ucrainei, ar fi un fapt fără precedent. Belgia se opune confiscării. Singurul pas spre această cale a fost înghețarea sine die a acestor fonduri, în baza unui articol din Tratatul UE care permite, în situații de urgență, eludarea regulii unanimității membrilor. În acest fel a fost ocolit vetoul Ungariei și Slovaciei. Însă Belgia insistă că, în cazul confiscării banilor Rusiei, penalizările la care ar putea fi suspusă în urma unui proces internațional să fie suportate de toate statele membre, proporțional cu PIB-ul lor.

Banii pentru Ucraina nu sunt gratis

Un întreg summit european va fi dedicat asigurării unui ajutor financiar și militar pentru Ucraina din niște bani pe care UE nu-i are. Dacă șefii de stat și de guvern din UE vor reuși, compromisul va fi anunțat cu surle și trâmbițe ca soluție pentru finanțarea luptei Ucrainei împotriva Rusiei pentru următorii ani (Kievul a avut nevoie până acum de circa 60-70 de miliarde de dolari anual pentru a duce războiul). Însă acești bani nu sunt ai Europei. Iar președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat că o confiscare a banilor Rusiei va slăbi poziția euro și va afecta stabilitatea financiară a zonei euro. Până la urmă, nu doar Rusia depune bani la casele de compensație din occidentul european, ci aproape toate țările lumii.

Este dispus guvernul Germaniei, care ar trebui să-și asume cea mai mare parte din povara plății în conturile ruse a acestor bani, să-și pună cetățenii la plată? Iar această întrebare este valabilă pentru toate guvernele din UE. Până acum, Germania a fost constant reticentă ca UE să emită euroobligațiuni – datorie comună UE. Ministrul Italian de Externe, Antonio Tajani, a cerut și el prudență. Există dubii și în guvernul socialist spaniol.

Negocierile de la Berlin sunt doar o etapă

Atât renunțarea la NATO contra unor garanții de securitate din partea SUA, cât și saga banilor Rusiei sunt subiecte de negociere, sub o formă sau alta, între UE, Ucraina și Statele Unite. Titlurile presei internaționale induc în eroare când sugerează că acestea sunt negocierile care vor duce la pace. Michael McFaul, ambasador al SUA la Moscova în timpul administrației Obama ne atrage atenția asupra simbolismului unei fotografii de la negocierile de la Berlin. De o parte este delegația SUA, cu Steven Witkoff și Jared Kushner. De cealaltă parte sunt liderii europeni și Zelenski. Lumea liberă față cu administrația Obama, spune McFaul.

Însă unde este Rusia? Până la urmă, pacea va trebui să fie una între Kiev și Moscova. Iar Moscova cere și teritorii, nu doar neutralitatea Ucrainei. Moscova cere și „denazificare” în Ucraina, adică schimbarea regimului Zelenski. Președintele Ucrainei a declarat că nu acceptă cedări teritoriale, decât în urma unui referendum național. A declarat că nu acceptă alegeri prezidențiale decât cu garanții de securitate aliate. Răspunsul Rusiei a venit de la Iuri Ușakov, consilierul de politică externă a lui Vladimir Putin.

Moscova: Donnbasul va fi al nostru

„Donbasul este rusesc. În întregime. Este în Constituție”, a declarat Ușakov. „Zelenski s-a opus până acum retragerii trupelor sale din Donbas, iar aceasta este una dintre cererile pe care i le prezintă americanii. […] În orice caz, indiferent de situație, acest teritoriu face parte din Federația Rusă și va fi guvernat de administrațiile noastre, mai devreme sau mai târziu”. Întregul teritoriu al Donbasului va intra sub control deplin rusesc, „dacă nu prin negocieri, atunci prin mijloace militare”.

Sondaj: Ucraina, dispusă să continue lupta

Politico.eu vorbește despre o săptămână crucială pentru Europa. După negocierile de luni de la Berlin, miniștrii Afacerilor Europene din UE vor dezbate, la Bruxelles, planurile pentru summitul de joi. Între timp, miercuri, liderii „flancului estic” – printre care țările baltice, România și Polonia – se vor reuni la Helsinki. Tot atunci va avea loc un summit UE-Balcanii de Vest, dedicat unei extinderi pentru care UE nu a alocat suficiente fonduri.

Pentru moment, la Berlin, negociatorii americani continuă să solicite Ucrainei să abandoneze Donbasul. Anunțul a fost făcut luni de un înalt oficial de la Kiev. Tot luni, un sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev, citat de Die Welt, arată că trei sferturi dintre ucraineni consideră complet inacceptabile cererile Rusiei privind cedările teritoriale. La fel și renunțarea la garanțiile de securitate sau limitele pentru armata ucraineană. 63% dintre ucraineni sunt pregătiți să continue lupta. Doar nouă procente cred că războiul se va termina până la începutul anului 2026.