UE finanțează gazoducte în Polonia și Croația. Nimic pentru România

Planurile de redresare și reziliență din Polonia și Croația, în valoare de 59,8 miliarde EUR și, respectiv, 10 miliarde EUR, includ extinderea terminalelor LNG și construcția de noi conducte, potrivit Bankwatch.ro. În urmă cu două săptămâni, Comisia Europeană a transmis un refuz categoric de a finanța din Fondul de Modernizare construcția de gazoducte în România.

Potrivit Comisiei, proiectele din Polonia și Croația sunt considerate „necesare” pentru a asigura securitatea aprovizionării în Europa Centrală și de Est. Pentru ca Polonia și Croația să primească finanțare, Consiliul Uniunii Europene are acum patru săptămâni pentru a susține evaluarea pozitivă a planurilor de către Comisie.

Investițiile aprobate includ o conductă de gaze de 250 de kilometri între Gdansk și Gustorzyn în Polonia, în valoare de 630 de milioane EUR și extinderea terminalului LNG de pe insula Krk din Croația, precum și noi conducte care leagă Croația de Slovenia și Ungaria în valoare totală combinată de 559 milioane EUR.

Conducta Gdansk–Gustorzyn se va conecta la un viitor terminal plutitor al unității de regazificare cu stocare (FSRU) din Gdansk. Inclus inițial în propunerea REPowerEU a Poloniei, terminalul a fost ulterior eliminat în timpul negocierilor cu Comisia, probabil pentru că proiectul nu a putut respecta termenul limită stabilit de Comisie de a fi operațional până la sfârșitul anului 2026, după cum arată ONG-ul de mediu Bankwatch.

Croația nu numai că va dubla capacitatea anuală de import a terminalului Krk de la 2,9 la 6,1 miliarde de metri cubi, dar își va extinde și infrastructura națională de gazoducte pentru a crește transportul de gaze către Slovenia și Ungaria. Aceasta include extinderea conductei Zlobin–Bosiljevo, a conductei de evacuare Bosiljevo–Sisak–Kozarac care o leagă Ungaria și a secțiunii Lučko–Zabok a interconexiunii Croația–Slovenia.

 Nici măcar “Autostrada Gazului din Marea Neagră” nu este de interes pentru Bruxelles

 În urmă cu două săptămâni, Transgaz România primea un definitive și categoric refuz de la Comisia Europeană de a primi finanțare , prin Fondul de Modernizare, pentru construcția de noi gazoducte în Oltenia, dar și conducta Tuzla-Podișor, care va introduce în SNT gazul ce va fi extras din Marea Neagră de Petrom/Romgaz, începând cu 2027. În total, era vorba de circa 550 milioane euro.

Iată despre ce proiecte era vorba:

–          Conducta de transport a gazelor naturale pentru alimentarea CET Mintia (care acoperă și alți consumatori industriali și casnici);

–          Creșterea capacității de transport a SNT și a siguranței în alimentarea cu gaze naturale a Sucursalei Electrocentrale Ișalnița(județul Dolj) și a Sucursalei Electrocentrale Turceni (județul Gorj);

–          Conducta de transport gaze naturale Jupa – Băile Herculane – Orșova – Prunișor;

–          Conducta de transport gaze naturale DN600 Mihai Bravu – Siliștea și transformarea în conductă pigibilă;

–          Conducta de transport gaze naturale Tetila – Horezu – Râmnicu Vâlcea;

–          Conducta de transport gaze naturale Marea Neagră – Podișor;

–           Conducta de transport gaze naturale Ghercești – Jitaru.

„Proiectele propuse de România sunt de o importanță majoră pentru îndeplinirea obiectivelor privind decarbonizarea și securitatea aprovizionării cu gaze naturale pentru țările din Europa Centrală, de Est și Balcani, Republica Moldova și Ucraina. Fondul de modernizare este un vehicul de finanțare important în acest sens, mai ales în contextul situației actuale complexe și dificile de la frontiera de est a UE, creată de războiul neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei„, arăta Transgaz.

La fundamentarea cererii de banii, Transgaz argumentează că aceste conducte sunt vitale pentru siguranța aprovizionării cu gaze în estul și sud-estul Europei, mai ales în contextul în care Ucraina a anunțat că nu va mai tranzita gaze rusești către Europa, de la anul.

În octombrie, Transgaz revine cu o scrisoare în atenția președintei CE, Ursula von der Leyen, în atenția Directoratului pentru Energie și în atenția mai multor oficiali europeni, inclusiv a ambasadorului nostru la Bruxelles, solicitând încă o dată includerea gazoductelor amintite la finanțare, prin Fondul de Modernizare.

„ NIMIC„

În 8 noiembrie 2023, vine și răspunsul de la UE: Nimic, niciun fel de finanțare.

„Comisia Europeană apreciază cooperarea fructuoasă cu Transgaz și realizările sale în domeniul infrastructurii în ceea ce privește creșterea capacității de transport în România în ultimii ani. în acest context, sunt bucuroasă că Comisia a sprijinit mai multe proiecte românești de interes comun, inclusiv prin granturi CEF, care au îmbunătățit securitatea aprovizionării României și a Europei de Sud-Est.

Directorul general Transgaz nu se dă bătut

La 24 octombrie 2023, Comitetul de investiții al Fondului de Modernizare a recomandat finanțarea parțială a proiectului de gazoduct pentru alimentarea centralei electrice de la Mintia (sprijin din partea Fondului de modernizare de 6 826 947 EUR în loc de 29 027 965 EUR din sprijinul solicitat). Propunerile de investiții pentru gazoductul Marea Neagră-Podișor (care este o parte esențială a proiectului BRUA faza 11 și este inclus în cea de-a cincea listă a Uniunii de proiecte de interes comun) și pentru gazoductul Gherccști-Jitaru nu au fost admisibile, deoarece aceste proiecte au fost deja recomandate pentru finanțare parțială în cadrul reuniunii Comitetului de investiții al Fondului de modernizare din 30 martie 2023. Celelalte 4 propuneri de investiții referitoare la conductele Jupa- Băile Hcrculane-Orșova-Prunișor, Mihai Bravu – Siliștea, Tetila-I lorezu-Râmnicu Vâlcea și Ișalnița și Sucursala Electrocentrale Turceni nu au fost avizate de BEI în urma proceselor de due dilligence tehnice și financiare, fiind astfel retrase de către autoritățile române înainte de a fi discutate în cadrul Comitetului de investiții din 24 octombrie 2023”, este răspunsul CE, Directoratul pentru Energie.

Înțelegând că nu va primi bani de la UE pentru aceste gazoducte, directorul Transgaz, Ion Sterian, a precizat că ele vor fi făcute oricum, dar va trebui găsită un altfel de finanțare, de la bănci comerciale. Era însă mai avantajos ca Bruxelles-ul să fie implicat, pentru că finanțarea UE are și o componentă nerambursabilă.