Comisia Europeană urmează să prezinte detaliile proiectului Schengen militar pe 19 noiembrie. Oficialii urmăresc să crească „mobilitatea militară”. Este vorba despre capacitatea de a transporta soldaţi, muniţie şi echipamente rapid şi fără întârzieri birocratice.
Documentul obţinut de RMF FM include atât noi propuneri legislative, cât şi o actualizare a proiectelor în curs. Denumirea de „Schengen militar” face trimitere la sistemul ce permite europenilor să călătorească liber fără controale la frontieră.
Ideea de bază este apariția unei zone în care convoaiele militare să se poată deplasa la fel de uşor peste graniţe. E nevoie de reglementări armonizate, drumuri şi căi ferate modernizate. Plus o reţea de coridoare, aeroporturi şi porturi maritime pregătite pentru uz militar.
,,Schengen militar”, o idee mai veche
Inițiativa nu este nouă. Încă din iunie 2016, comandantul de atunci al trupelor americane din Europa, generalul Ben Hodges, avertiza că NATO nu poate desfăşura forţe importante în Europa de Est la fel de rapid ca Rusia. Acest fapt duce la un dezavantaj major.
În ianuarie anul trecut, Germania, Olanda şi Polonia au semnat un acord menit să reducă birocraţia. Aceasta împiedică deplasarea transfrontalieră rapidă a trupelor şi armelor de-a lungul unuia dintre principalele coridoare ce duc de la Marea Nordului la flancul estic al NATO.
„Avem nevoie de un Schengen militar pentru a asigura o circulaţie mai rapidă şi mai eficientă a personalului şi a materialului militar. Acest lucru va face Europa mai puternică. Am făcut un pas important. Polonia, Germania şi Ţările de Jos au semnat o declaraţie pentru realizarea unui coridor militar”, a scris pe X Kajsa Ollongren, ministrul olandez al apărării de atunci.
În prezent, multe poduri şi tuneluri europene nu pot suporta tancuri grele. Formalităţile complicate pot întârzia mişcările trupelor cu zile întregi.
„Deplasarea tancurilor din vest către flancul estic ar putea duce la blocarea acestora în tuneluri sau la aşteptarea permiselor de tranzit”, arată Dariusz Joński, membru al Comisiei pentru apărare a Parlamentului European.
Planul Comisiei Europene vizează eliminarea acestor obstacole prin consolidarea podurilor, extinderea capacităţii feroviare şi îmbunătăţirea coordonării între statele membre.
Bruxelles-ul doreşte, de asemenea, să digitalizeze logistica vamală şi să creeze un „cadru de urgenţă” pentru transportul militar urgent.
,,Flotă de solidaritate”
O altă propunere ar crea o „flotă de solidaritate”. Este vorba despre un parc de vagoane şi locomotive specializate disponibile pentru utilizare militară rapidă în toată Europa.
În plus, se aşteaptă ca UE să propună noi măsuri de securitate pentru a proteja rutele de transport critice împotriva sabotajului sau atacurilor cibernetice.
Presiunea pentru pregătirea militară vine pe fondul incertitudinii cu privire la angajamentul SUA faţă de flancul estic al NATO.
La Washington, Austin Dahmer, candidatul administraţiei Trump pentru conducerea biroului de strategie al Pentagonului, a recunoscut recent sub jurământ că „Rusia rămâne o ameninţare la adresa securităţii Statelor Unite”.
„De fiecare dată când Washingtonul ezită, Moscova testează limita”
Declaraţia lui Dahmer a venit în contextul în care Pentagonul se confruntă cu furia bipartizană a Congresului faţă de o serie de decizii opace, de la suspendarea discretă a ajutorului acordat Ucrainei până la retragerea unei brigăzi americane din România, o mişcare care a surprins aliaţii de pe flancul estic al NATO.
„De fiecare dată când Washingtonul ezită, Moscova testează limita”, a declarat un diplomat european, vorbind cu Kyiv Post sub condiţia anonimatului. „Dacă SUA se retrag chiar şi puţin, Rusia umple imediat spaţiul”, a adăugat el.
România, Polonia şi statele baltice consideră semnalele mixte ale Pentagonului ca potenţiale semne de avertizare ale retragerii americane, notează Kyiv Post.
„SUA pot numi în continuare Rusia o ameninţare”, a declarat un alt oficial european reporterilor la Bruxelles, „dar o ameninţare nu înseamnă mare lucru dacă Washingtonul nu îşi poate clarifica propria poziţie”, a punctat el.
Oficialii europeni subliniază că planul va fi elaborat în strânsă cooperare cu NATO pentru a evita duplicarea eforturilor. Polonia, în special, a insistat pentru ca eforturile UE să rămână în concordanţă cu planificarea logistică şi de apărare a NATO.
Din ciclul: să folosim sperietoarea rusească pentru ca birocrații nevotați de la Bruxelles să poată să federalizeze cât mai facil Europa. Apropos, pe noi nu se presupune că ne apără alianța NATO, unde plătim 5% PIB, la care se mai adaugă și preturile exorbitante ale armamentului (a se citi: fiarelor vechi) ce ne sunt băgate sistematic pe gât?