Umbra lui John McCain peste războiul fără sfârșit din Siria

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că armata turcă a ucis 109 ”teroriști” în cursul operațiunii Izvorul Păcii, declanșată în nordul Siriei. Partidul Muncitorilor din Kurdistan este recunoscut ca organizație teroristă în Turcia și țările NATO, iar forțele kurde din nordul Siriei sunt considerate forțe teroriste, ca urmare a legăturilor pe care le au cu PKK.

De partea cealaltă, Forțele Democrate Siriene (majoritar kurde), susțin că au pierdut circa zece membri în cursul luptelor.

Armata turcă urmărește să taie liniile de comunicație și punctele de acces în cele mai imporante localități din ceea ce numește ”zona tampon” de pe teritoriul Siriei, o fâșie lată de circa 30 de km, între Eufrat și granița cu Irakul. Este o zonă care face parte din Rojava, administrația autonomă kurdă din Siria de Nord și de Est, o zonă eliberată cu sprijin american de sub controlul jihadiștilor din organizația Stat Islamic, în ultimii ani. Forțele kurde se pregătesc să apare localitățile, în timp ce femeile și copii se retrag în zonele mai sigure.

SDF, majoritar kurde, au fost numite deseori ”vâsful de lance” al coaliției împotriva Statului Islamic condusă de SUA. Acum, retragerea trupelor SUA din nordul Siriei, lasă acest ”vârf de lace” aliat în lupta împotriva terorismului în fața armatei Turciei, aliatul din NATO al SUA.

Și Turcia are vârful său de lance în acest nou conflict început în Siria. Este vorba despre Armata Națională Siriană, sunnită. Aceasta forță este condusă de generalul Salim Idris, nimeni altul decât fostul comandant al Armatei Siriene Libere, care a fost principalul inamic al regimului al-Assad în primii ani ai războiului din Siria. Din Armata Siriană Liberă au făcut păarte și elemente jihadiste din Al-Qaeda și Frontul al-Nusra. The New York Times a relatat că SUA au oferit muniție și tehnică de luptă Armatei Siriene Libere, ba chiar au plătit si solde membrilor acestei forțe anti-Assad.

În 2013, la doi ani de la începutul războiului împotriva regimului Assad, generalul Salim Idris s-a fotografiat cu senatorul american John McCain. Acesta din urmă a negat că a avut o asemenea întâlnire, pentru ca apoi să spună că nu știa cine sunt personajele care s-au fotografiat împreună cu el. Idris a fost îndepărtat de la comanda Armatei Siriene libere în 2014, după care a devenit foarte apropiat de regimul din Turcia. Acum el revine la comanda unei alte ”armate” și invadează teritoriile din nordul Siriei, cu sprijinul Turciei.

În urmă cu un an, Vocea Americii îl cita pe generalul Salim Idris spunând că vrea să se răzbune pe kurzi. ”Problema nu este doar că luptătorii kurzi au cooperat cu regimul sirian și cu Rusia în bătălia pentru Alep, dar forțele kurde YPG au incendiat zeci de sate arabe și i-au forțat pe locuitori să plece”.

Coroborând cele de mai sus cu planul președintelui Erdogan de a transfera în viitoarea zonă tampon milioane de refugiați arabi sunniți, este limpede că Turcia și opoziția anti-Assad au în vedere o iginerie demografică de proporții în nordul Siriei.

Ar mai trebui să adaugăm că, în 2015, presa americana a publicat informații declasificate ale spionajului militar al SUA care arătau că administrația Obama fusese informată încă din 2012 că în estul Siriei ar putea apărea un ”principat salafist declarat sau nedeclarat, iar asta este exact ceea ce își doresc puterile care sprijină opoziția (adică, cum s-a văzut mai sus Vestul, statele din Golf și Turcia n.red.), pentru a izola regimul sirian, care este considerat o prelungire strategică a expansiunii șiite”.

Pe scurt, SUA nu au împiedicat crearea ”califatului” proclamat de jihadiști în Siria, ba chiar au plătit soldele așa-zisei opoziții moderate (a generalului Salim Idris) care, după cum arăta spionajul SUA își dorea apariția unui califat jihadist. Apoi, când ”califatul” Statului Islamic s-a întins în Siria și o parte însemnată din Irak, SUA au apelat la carnea de tun a luptătorilor kurzi, motivati de posibilitatea creării unui stat kurd, pentru a distruge nucleul jihadist creat cel puțin ca urmare a indiferenței americane. Iar acum, SUA renunță să mai fie tampon între aliații lor kurzi de pe frontul anti-jihadist și aliații lor turci din NATO și lasă forțele kurde în fața rebelilor sunniți sirieni (și ei fosti aliati ai SUA pe frontuL anti-Assad) dornici de razbunare.

În fața acestei realități, liderii kurzi din Siria nu exclud o alianță cu forțele regimului Assad sau cu cele ale Rusiei.

Poate că aceste contradicții majore l-au hotărât pe președintele Trump să decidă retragerea SUA din ”războaiele fără sfârșit”.

”Turcia planifica de mult timp să-i atace pe kurzi. Este o luptă care se duce dintotdeauna. Noi nu avem soldați în apropierea zonei atacate. Încerc să pun capăt războaielor nesfârșite. Să fiu de ambele părți. Unii vor sa trimitem zeci de mii de soldați în zonă și să începem un nou război. Turcia este membră NATO. Alții spun să-i lăsăm pe kurzi să-și poarte propriile războaie (chiar dacă cu sprijinul nostru financiar). Eu spun că trebuie să lovim Turcia foarte dur la nivel financiar și cu sancțiuni, dacă nu vor juca după reguli. Sunt foarte atent la ce se întâmplă!”, a scris Trump pe Twitter.