Un istoric susține cea mai neagră teorie în cazul jafului din Olanda

Profesorul Ioan Piso, fost director al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, consideră că metoda aleasă de hoții care au furat comorile dacice din Muzeul Drents arată că nu erau interesați de valoarea lor istorică.

Potrivit acestuia o primă vină a organizatorilor expoziției este faptul că au trimis aurul României într-un muzeu minor.

“Muzeul Drents se află într-o zonă mult prea liniștită, cu străzi pustii, cu imense spații deschise, adică într-un loc, în care răufăcătorii pot opera în voie, ceea ce s-a și dovedit. Dacă muzeul din Cluj dispune de pază înarmată permanentă, nu trebuia pretins același lucru din partea muzeului Drents? Trebuia cerut cel puțin un agent de pază în interior și altul în exterior. În această privință contractul de împrumut a fost rău făcut și chiar un specialist olandez afirmă că este interpretabil. Dna Ministru Raluca Turcan susține că furtul a fost jocul hazardului și că asemenea evenimente au avut loc și la case mai mari. Fals! Hazard ar fi fost dacă muzeul ar fi fost lovit de un asteroid și o asigur pe dna ministru că furturi au loc numai acolo unde s-au instalat indolența și prostia’’, spune profesorul Piso, într-un interviu pentru ziarulfaclia.ro

Ioan Piso mai spune că teoria că s-a furat la comandă nu stă în picioare.

“Este foarte greu să găsești un proprietar pentru un obiect unic cum este coiful de la Coțofenești și vă pot da exemplul legii de la Troesmis . Prefer să pun răul în față. Faptul că s-a folosit explozibil, ca la bancomate, sugerează că pe hoți îi interesa materialul din care au fost confecționate piesele și nu piesele în sine. Mă tem că au avut tot timpul și tot interesul să le topească. Oricum, au pus mâna pe vreo patru kilograme de aur pur. Au devenit și eroi pe deasupra! Dacă nici nu se găsesc obiectele delicte, au șanse să scape mai ieftin. Să dea Dumnezeu să nu se fi întâmplat astfel!’’, a declarat fost director al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.