Imediat după invazia rusă în Ucraina, prețul petrolului a urcat la circa 140 de dolari pe baril. Acum, după invazia israeliană în Liban și tirul Iranului cu rachete balistice asupra Israelului, piața petrolului este surprinzător de calmă. Însă probabilitatea unei creșteri bruște a prețului petrolului există, avertizează economiștii.
Prețul petrolului a crescut cu circa 2%, după ce Iranul a lansat rachete asupra Israelului. A crescut cu 5%, joi, după ce președintele SUA a declarat că ar susține Israelul, în cazul unei riposte cu rachete asupra Iranului – prețul a crescut la 73,5 dolari pe baril. Însă asta este departe de maximul atins în toamna anului trecut, de circa 90 de dolari pe baril.
Estimările creșterii prețului petrolului sunt foarte importante în contextul electoral din SUA. O creștere a prețului benzinei la pompă cu câteva săptămâni înaintea alegerilor ar însemna o lovitură dură pentru Partidul Democrat aflat la putere. Iar administrația Biden a fost avertizată de Iran, după ce președintele SUA a declarat că ”discută” despre posibilitatea de susține lovituri ale Israelului asupra facilităților petroliere iraniene. ”Dacă ne loviti rafinăriile, vom da foc rafinăriilor și câmpurilor petroliere din întreaga regiune, inclusive celor din Arabia Saudită, Azerbaidjan, Kuwait, Emiratele Arabe Unite și Bahrain”, au scris mai multe publicații iraniene, citând oficiali de la Teheran.
Este evident că regimul de la Teheran se teme de reducerea veniturilor din petrol, de care depinde economia iraniană puțin diversificată. Cozile interminabile la benzinăriile din Teheran prezentate pe platformele sociale imediat după loviturile cu rachetă asupra Israelului sugerează că regimul s-ar confrunta și cu tensiuni sociale majore în cazul distrugerii instalațiilor petroliere. Este unul dintre motivele pentru care, în urmă cu două zile, ministrul iranian de Externe a semnalat că nu dorește o escaladare: ”Acțiunea noastră s-a încheiat, dacă Israelul nu decide să recurgă la noi riposte. În acest scenariu, răspunsul nostru va fi mai puternic și mai dur”, a spus Abbas Araghchi.
Specialiștii pun această creștere minoră a prețului petrolului pe seama ”revoluției” gazelor de șist, care a făcut ca cererea de petrol să poată fi asigurată și din regiuni stabile, precum America de Nord. Înainte de exploatarea gazelor de șist, un conflict precum cel actual din Orientul Mijlociu ar fi dus prețul brusc la peste 100 de dolari pe baril. Inclusiv în cazul războiului din Ucraina, prețurile au coborât la scurt timp după șocul invaziei ruse.
OPEC+ a asigurat că are suficiente rezerve pentru a compensa eliminarea exporturilor de petrol din Iran. Însă OPEC+ (din care fac parte și Rusia sau Kazahstanul) a anunțat că va continua să mențină o producție redusă de petrol, pentru a ține prețurile sus. Un scenariu îngrijorător este cel în care un conflict extins intre Israel si Iran va duce la blocarea strâmtorii Hormuz, prin care tranzitează nu doar țițeiul, ci și o cincime din gazele naturale lichefiate comercializate în întreaga lume.
Un șoc energetic provocat de un război între Iran și Israel ar veni la scurt timp după ce băncile centrale ale marilor economii au reușit să reducă din inflația ultimelor trei ani, după pandemia de covid și invazia rusă în Ucraina. Asta poate explica de ce liderii G7 încearcă sa tempereze Israelul, pentru a nu ataca facilitățile petroliere ale Iranului.
Cât despre instalațiile nucleare, președintele Joe Biden a fost mai explicit și a declarat că SUA nu sprijină ideea unei lovituri israeliene. Fostul premier Naftali Bennett a fost unul dintre cei care a susținut asemenea lovituri aeriene. El a spus că atacarea facilităților nucleare iraniene ”ar ajuta la schimbarea la față a Orientului Mijlociu” și ar da ”o lovitură fatală acestui regim terorist”.
@concluzia
Vorbeste de bani care trebuie sa intre doar in anumite buzunare. Bani pe care prostimea va trebui sa-i dea oligarhiei conducatoare.