Dacă până la izbucnirea crizei economice, fiecare ţară membră care înregistra un deficit public mai mare de 4% suporta sancţiunile Comisiei Europene, azi, în lipsă se soluţii, UE pare că nu mai vede datoriile statelor membre.Eurodeputata PSD Corina Creţu, vicepreşedinta Comisiei pentru dezvoltare a Parlamentului European (DEVE), a tras în acest sens primul semnal de alarmă în ceea ce priveşte nu doar ţara noastră, ci multe alte state europene.
România, cel mai mare datornic al FMI
Creţu a interpelat Comisia Europeană cu privire la riscurile creşterii gradului de îndatorare faţă de Fondul Monetar Internaţional a unor ţări membre ale Uniunii Europene, în condiţiile în care România a devenit cel mai mare datornic către FMI.
De asemenea, Corina Creţu a atras atenţia Comisiei asupra oportunităţii instituirii unor mecanisme de alertă şi de sprijinire în caz de intrare în incapacitate de plată a unui stat membru.
”România este, în prezent, cel mai mare datornic către Fondul Monetar Internaţional, iar alte state membre ale Uniunii Europene, precum Ungaria şi Letonia, se află în fruntea aceluiaşi clasament, realizat în funcţie de valoarea sumelor datorate”, subliniază europarlamentarul român în întrebarea scrisă adresată executivului european.
FMI, mai indulgent
Eurodeputatul PSD a mai spus că, pentru a nu provoca intrarea în incapacitate de plată a statelor UE care au solicitat asistenţă FMI, Fondul şi-a modificat “politica tradiţional restrictivă, o mare parte din fiecare tranşă de împrumut fiind utilizată pentru finanţarea deficitului bugetar, şi nu pentru susţinerea rezervei valutare, ceea ce determină amânarea rezolvării problemelor de natură fiscală cu care se confruntă ţările est-europene”, atrage atenţia Corina Creţu.
În plus, vicepreşedinta DEVE solicită CE să se pronunţe asupra riscurilor gradului de îndatorare faţă de FMI a unor ţări membre ale UE, în condiţiile în care tot mai mulţi economişti avertizează că ne îndreptam spre o criză globală a datoriilor publice.
De asemenea, Corina Creţu întreabă Comisia dacă are o strategie de sprijinire a statelor est-europene, după modelul Greciei, pentru a ieşi din criza economică, evitând o îndatorare publică împovărătoare.
