Ursula von der Leyen, războinica dronelor

Europa „trebuie să răspundă” la „războiul hibrid” purtat de Rusia, a declarat, miercuri, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, considerând că pe cerul european avem de-a face cu „ceva nou și periculos”. „Nu trebuie doar să reacționăm, ci trebuie să descurajăm. Pentru că, dacă ezităm să acționăm, zona gri nu va face decât să se extindă”, a avertizat ea, într-un discurs adresat Parlamentului European, la Strasbourg. Referindu-se la zborurile cu drone deasupra unor zone strategice din Belgia, Polonia, România, Danemarca și Germania, precum și la cablurile submarine rupte și la campaniile de influență din timpul alegerilor, ea a insistat că acestea nu pot fi „acte izolate de hărțuire”. „Două incidente pot fi o coincidență. Dar trei, cinci, zece? Acestea sunt campanii de zonă gri împotriva Europei.”

Președinta Comisiei Europene a revenit în mod specific la „zidul anti-drone”, o idee pe care o lansase cu o lună în urmă, considerându-l un răspuns esențial la realitățile războiului modern. Ea a cerut crearea unui sistem accesibil pentru „detectare rapidă, interceptare rapidă și, dacă este necesar, neutralizare rapidă”, subliniind că Europa are multe de învățat de la Ucraina în această privință. Ucraina, care trebuie să intercepteze aproape în fiecare noapte sute de drone lansate de Rusia pe teritoriul său, este una dintre puținele țări europene care fabrică drone anti-drone, care sunt mult mai economice decât rachetele sau avioanele de vânătoare.

Pentru presa europeană, este limpede că ceea ce Rusia testează mai presus de toate este coerența și solidaritatea europenilor. Cât de departe sunt dispuși să meargă europenii? Sunt ei capabili să ofere un răspuns comun? Ursula von der Leyen pare decisă nu doar să reacționeze, ci și să descurajeze, după cum a declarat în Parlamentul European. Însă, în urma summitului informal de la Copenhaga pe această temă, ne putem îndoi de acest lucru. „Nici măcar umbra războiului nu a împiedicat acest summit să se transforme în bla-bla obișnuit”, scrie Politico Europe.

Pentru ziarul britanbic The Times, escaladarea este inevitabilă. Prin urmare, NATO trebuie să răspundă ferm, chiar dacă asta înseamnă să ia în considerare sabotaje și chiar atacuri adânc în teritoriul rus. „Altfel, vom accepta doar dezintegrarea alianțelor noastre și vom permite Rusiei să remodeleze Europa în funcție de propriile interese și după propria imagine”, scrie The Times. Alte ziare europene denunță anii de erori în politica de apărare. „Poate că ne-am pregătit pentru războiul greșit. Pentru o formă de război cu care suntem familiarizați, mai degrabă decât războiul hibrid care ne-a lovit sub forma dronelor ostile”, scrie Politiken, din Danemarca.

”Suntem deja de facto în război cu Rusia?”, întreabă Mark Galeotti, în The Spectator. „Perspectiva unui conflict deschis între state rămâne îndepărtată”, ne liniștește Geleotti, dar adaugă apoi că cetățenii UE trebuie să plătească pentru finanțarea războiului din Ucraina nu doar dând din buzunar. ”Ceea ce este cu adevărat în miză pentru liderii UE este să-și facă poporul să înțeleagă că războiul din Ucraina, finanțat de Europa, este și al lor și că există un preț de plătit”.