USL nu fructifică un „cadou” politic venit de la cetăţeni

Suntem în faţa unui nou vot zdrobitor împotriva lui Traian Băsescu. În România, o petiţie cu 100.000 de semnături este ignorată, culmea, inclusiv de către cei cărora le este mai mult decât favorabilă. În SUA, orice petiţie online cu minim 10.000 de semnături este luată în seamă de autorităţi.

Peste 140.000 de semnături

După succesul petiţiei „Abuzurile din România trec oceanul” (110.031 semnături, petiţie deja închisă de semnatari, adresată autorităţilor la vârf din SUA şi care informa despre abuzurile săvârşite de Traian Băsescu şi politicieni din anturajul său), jurnalişti de la Antena3 au lansat o nouă petiţie online: „Cetăţenii discriminaţi de preşedintele Traian Băsescu îi cer demisia”.

Textul petiţiei este următorul: „Intrucat presedintele inca in exercitiu, Traian Basescu, discrimineaza multe milioane de romani prin ignorarea sau dispretuirea fatisa a punctelor lor de vedere sau a intrebarilor cetatenesti legitime si intrucat in Romania nu exista cetateni de rang 2 asa cum rezulta din atitudinea frecventa a lui Traian Basescu, acestia ii cer DEMISIA. Dupa nesocotirea si bagatelizarea a 7,4 milioane de romani, „presedintele tuturor romanilor” (conform Constitutiei) insulta si agreseaza pe cei care rostesc intrebari al caror raspuns intereseaza mase largi de cetateni. Pentru presedintele Romaniei exista asadar cetateni de rang 2, ale caror demersuri legitime trebuie desconsiderate, amendate si insultate.Daca va considerati ignorat, discriminat, dispretuit, insultat si batjocorit de felul in care Traian Basescu a decis sa va trateze cereti-i DEMISIA, alaturandu-va acestei petitii”.

Această petiţie a fost deschisă pe site-ul petitieonline.com pe 16 ianuarie a.c. şi a înregistrat (până la momentul publicării acestui articol – n.a.) 143.765 de semnături. Numărul de semnături reprezintă un nou record în materie în România, precedentul fiind cel înregistrat de prima petiţie a jurnaliştilor de la Antena3.

USL: o constatare şi atât

Pentru România, o petiţie cu 100.000 (sau mai multe) semnături nu este ceva de ignorat. Mai ales dacă ţinem cont de faptul că în Constituţie se prevede că pentru o iniţiativă legislativă venită din partea cetăţenilor sunt necesare 100.000 de semnături. Un astfel de număr ridicat de semnături pe internet corespunde unei reprezentativităţi care trebuie luată în seamă. Cum România este pe antepenultimul loc în UE la capitolul utilizatori de internet, suta de mii de semnături din România reprezintă echivalentul a cel puţin un milion de semnături în Olanda sau Danemarca, ţări cu cei mai mulţi utilizatori de internet.

Subiectul petiţiei, Traian Băsescu, a ignorat total această petiţie. De altfel, era de aşteptat acest lucru. Evident, nu era de aşteptat o demisie, dar o reacţie, o explicaţie, o scuză, un contratac din partea preşedintelui ar fi putut veni. Într-o ţară civilizată, subiectul unei astfel de petiţii ar fi ieşit măcar cu explicaţii. În România, nimic.

Guvernanţii, liderii USL, comunicatorii USL au ignorat şi ei această petiţie, culmea, una care le este extrem de favorabilă. Evident, prin natura ei, petiţia nu poate fi pusă în aplicare de către USL decât printr-o nouă acţiune de suspendare – prin parlament – a preşedintelui Traian Băsescu şi organizarea unui referendum de demitere. O acţiune foarte dificilă şi inoportună într-un an cu două scrutine electorale. Dar din punct de vedere politic USL ar fi putut exploata această petiţie, care face mai mult decât două sau trei sondaje de opinie. Nu s-a întâmplat nimic. Nici liderii şi nici comunicatorii USL nu au atins acest subiect. Doar premierul Victor Ponta, aflat într-o discuţie cu autorii petiţiei, s-a mărginit să constate că numărul de semnături demonstrează că românii se împotrivesc lui Traian Băsescu. Atât şi nimic mai mult.

Nicio petiţie anti-Băsescu fără replică sau clonă

La prima petiţie a jurnaliştilor de la Antena3 („Abuzurile din România trec oceanul”) imediat, suporterii lui Traian Băsescu au replicat prin câteva petiţii „clonă”, dar care au reprezentat eşecuri răsunătoare. Văzând acest lucru, jurnaliştii de la EVZ au preluat ei o contra-petiţie a unui grup de români greco-catolici din SUA şi au promovat-o insistent, dar cu rezultate care nici măcar modeste nu pot fi calificate.

Avem şi acum, după a doua petiţie lansată de jurnaliştii de la Antena3, o petiţie venită din cealaltă tabără. Este vorba de petiţia-protest din „Revista 22” îndreptată împotriva „practicilor degradante din presă”, dar cu trimitere la jurnaliştii de la Antena3. Petiţia din „22” a fost lansată pe 20 ianuarie, deci la 4 zile după petiţia Antenei3. Este posibil – deşi este vorba de un cu totul alt subiect – ca această petiţie să reprezinte o contracarare mediatică a petiţiei anti-Băsescu. În acelaşi timp însă, se poate observa că, după apariţia petiţiei-protest din „Revista 22”, cei de la Antena3 nu şi-au mai promovat propria petiţie. Este inexplicabil acest lucru. Este adevărat, din 20 ianuarie, după ora 17.00, întreg spaţiul mediatic a fost acoperit de tragedia din Apuseni. Dar mai existau ferestre în care petiţia se putea promova.