„USR nu e încă partid mare, are o formă de sectarism politic.” Remus Ștefureac numește câștigătorii crizei politice INTERVIU

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a analizat pentru Cotidianul impactul crizei politice asupra principalilor actori politici din țară. Remus Ștefureac a analizat creșterea încrederii în premierul demis Ilie Bolojan, situația paradoxală în care se află PSD, dar și pariul făcut de Nicușor Dan în încercarea de a câștiga susținerea populației.

Cotidianul: Să începem acest interviu pornind de la criza politică declanșată de demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. Ce vă așteptați să se întâmple în preferințele electoratului?

Remus Ștefureac: Această criză politică a determinat, evident, o polarizare destul de puternică. Este un clivaj foarte clar între un grup de populație care s-a poziționat critic față de această moțiune, considerând că ea a avut loc ca urmare a intenției unor lideri politici de a bloca reforme, tăieri de costuri, tăieri de cheltuieli excesive, de a bloca diminuarea privilegiilor. Și de aici, evident, acest culoar a determinat creșterea premierului Bolojan și a PNL parțial.

Și celălalt grup de populație care cumva a rezonat la această idee, că mandatul de premier al domnului Ilie Bolojan s-a suprapus cu creșterile de taxe, cu probleme economice, Din acest punct de vedere, avem o altă parte a populației care, sigur, rezonează, așa cum spuneam, cu acest tip de mesaj. Prin urmare, după, sau în contextul acestei crize politice, întotdeauna e important de precizat că, în orice criză politică, opinia publică este fluidă.

Lucrurile se pot schimba în funcție de cum evoluează, hai să spunem, partea de gestionare a crizei politice. În funcție de comportamentul actorilor politici, dar și de consecințele economice și sociale pe termen scurt. Vom vedea, sigur, că sunt destul de multe incertitudini, dar, la acest moment, putem vorbi despre o creștere paradoxală a popularității premierului Bolojan, după un eveniment pe care unii l-ar fi imaginat ca un final al carierei politice. Vedem o revitalizare cât se poate de clară.

Vedem o poziționare foarte clară și a președintelui pe o zonă, hai să spunem, de centru. Pare că președintele, cumva, prin această poziționare de mediator, ocupă centrul politic.

Remuș Ștefureac: Este o miză și pentru Nicușor Dan poziționarea în centrul politic

De regulă, centrul politic este cel mai mare. Chiar dacă, sigur, polarizarea ne face să credem că taberele sunt foarte puternice și sunt opuse, în realitate, centrul politic cuprinde poate grupul cel mai mare de cetățeni. E volatil, lucrurile evoluează în timp, nu știu dacă președintele va reuși să păstreze o parte din susținătorii, măcar cei mai moderați. Sau să atragă votanți dintr-o tabără cu care nu a rezonat în ultimii 10-15 ani, dar care sunt cei mai moderați din tabăra ceva mai conservatoare.

Vom vedea dacă acest tip de poziționare echilibrată, cumva, mai așezată, va avea succes. Cert e că această criză expune sau, cumva, scoate în evidență acest tip de abordare a președintelui Nicușor Dan, care evită extremele, evită poziționările foarte ultratranșante și preferă această zonă a centrului politic.

Este o miză, cred, și pentru domnia sa, o miză politică, o miză electorală. Dar, în același timp, cumva, este și în profilul constituțional al președintelui, așa cum îl imaginează și pare că dorește să-l construiască acest președinte. Și anume în acest rol de mediator, de factor de echilibru.

Deocamdată, sigur, ușor-ușor se observă și un transfer de simpatie din zonele care nu îi erau accesibile. Dar vom vedea dacă aceasta va fi o tendință sau nu va fi o tendință. Pentru că, da, Nicușor Dan poate să piardă o parte din electoratul său tradițional, cu opțiunile cele mai radicale, dar, în același timp, poate să câștige dintre votanții mai moderați, care sunt în alte bazine electorale, PSD și poate chiar și din zona AUR. Dar aici vom vedea în timp dacă se întâmplă acest transfer sau nu. Repet, suntem doar la începutul unei resetări și a unui punct de inflexiune în politica românească.

Cotidianul: Am văzut că Nicușor Dan a fost lăudat, paradoxal, de foștii săi adversari politici. Spre exemplu, Victor Ponta sau Crin Antonescu îl lăudau pe președinte pentru mai multe poziționări, nu doar în criza politică.

Considerați că astfel de susținere de la persoane cu care a avut în trecut clinchuri puternice îi este benefică sau poate să-i aducă mai degrabă un minus de imagine?

Remus Ștefureac: Cred că acest tip de abordare, de tipul „te-a lăudat Victor Ponta sau Crin Antonescu, bun, nu te mai simpatizăm”, demonstrează o inabilitate a observatorilor sau a celor care comentează scena politică. Cred că cel mai simplu este totuși să plecăm de la o realitate cât se poate de pragmatică și asta este realitatea votului.

Președintele Nicușor Dan a fost ales cu aproape 55% din voturile cetățenilor români. În primul tur, președintele Nicușor Dan este președintele României care a avut cea mai mică bază electorală proprie. 20% din totalul votanților, ceea ce reprezintă cam o treime din cei 55%. Două treimi dintre votanții președintelui Nicușor Dan au venit din alte bazine electorale. Unele chiar total ostile celor mai radicali susținători ai săi din zona progresistă.

„Nicușor Dan nu poate conduce o țară doar cu susținerea USR”

Deci, din acest punct de vedere, a simplifica lucrurile și a spune, „bun, te-a lăudat Crin Antonescu și de aici s-a încheiat jocul”… Crin Antonescu este același care, sigur, în contextul opțiunii dintre George Simion și Nicușor Dan, are, sau cel puțin așa îmi aduc aminte, a exprimat o opțiune prooccidentală, că tot e la modă termenul.

Deci, cred că lucrurile ar trebui văzute, din acest punct de vedere, cu pragmatism, cu echilibru, cu moderație și cred, sau cel puțin așa pare, poate mă înșel, dar ceea ce încearcă președintele Nicușor Dan este și o reconectare sau o încercare de a construi totuși o bază electorală solidă pe această zonă de centru, și este acea bază care l-a și votat.

Sigur că în această bază, în cei 55%, sunt și susținătorii cei mai înveșunați și cumva într-o parte mai intensă a spectrului ideologic. Dar sunt și foarte mulți votanți PSD, foarte mulți votanți care de regulă sunt complet dezamăgiți de clasa politică, dar au venit să voteze. Foarte mulți, evident, votanți PNL. Merită să vedem lucrurile nuanțat și mai ales din această perspectivă.

Nicușor Dan nu poate să conducă o țară doar cu sprijinul unui singur partid de 12%, să mă refer la USR. Nu poate să conducă o țară doar împingând agenda celor 20% care l-au votat în primul tur. Este președintele României și mai mult decât atât, este un președinte care a candidat, cel puțin pentru primul mandat de pe o platformă independentă. Prin urmare, jocul pe care îl face este cu atât mai mult coerent, aș spune, din perspectiva aceasta a ocupării centrului politic din România.

Cotidianul: Să revenim la ceilalți actori foarte importanți din această criză politică. Cum este afectată AUR de criza politică și de asocierea mai mult sau mai puțin puternică și coordonată pe care partidul lui George Simion o are acum cu PSD?

Remus Ștefureac: E o observație importantă pe care o faceți. Sunt în pierdere de turație, evident. AUR s-a născut cu mesaj anti-PSD, anti-sistem, anti-corupție. A crescut puternic cu un mesaj anti-PSD. În această criză politică, evident că s-a aliat cu PSD, ceea ce este cumva o contradicție. Pentru o parte din alegători, această contradicție a avut efecte pentru că, cel puțin într-o primă parte a crizei politice, s-a observat un recul al AUR.

Vom vedea iarăși dacă este un fenomen pe termen lung sau doar o situație de moment. AUR a fost oarecum stabilizat la acest procent de 38%, o medie de 40% în ultimele 10 luni. Pare să fi pierdut vreo 4-5 puncte, să se fi dus spre 35%, dar nu știm dacă este o tendință, dacă va reveni la 40$ după ce se răcoresc, se risipesc emoțiile, sau va rămâne la acest nivel mai scăzut sau va avea o tendință descrescătoare. Modul în care vor evolua evenimentele politice ne vor confirma sau infirma diverse evoluții.

Cotidianul: Un alt actor important în această criză politică și care are o poziționare interesantă este USR. Am văzut că Dominic Fritz a făcut declarații publice în care a negat apropierea lui Nicușor Dan de Partidul Social Democrat, până la urmă USR fiind singurul partid care l-a susținut în primul tur pe președinte, și asta după mai multe turbulențe, dar în același timp a semnat un acord de coordonare cu Ilie Bolojan și cu Partidul Național Liberal.

Considerați că este o poziție pe care poate să joace USR-ul, să se poziționeze și în tabăra lui Nicușor Dan, și în cea a premierului Bolojan, sau această asociere nu funcționează în discursul public?

Remus Ștefureac: Cred că deocamdată USR bâjbâie și testează. Nici nu cred că le poate reproșa cineva acest lucru. Pe de-o parte avem o ascensiune a premierului Bolojan pe această zonă a discursului reformist, anti-privilegii, anti-corupție. E o creștere accelerată, premierul Bolojan ocupând o zonă pe care părea că USR-ul înoată foarte bine și se simte foarte bine.

Pe de altă parte, evident, USR-ul s-a racordat la președintele Nicușor Dan și a beneficiat enorm politic în cursul acestei coaliții pro-europene, cu un rezultat de 12% în alegeri. A avut acces la portofolii ministeriale cheie și n-ar fi avut acces la acestea, evident, fără sprijinul președintelui Nicușor Dan.

Remus Ștefureac: USR cu un ochi se uită la trecut și prezent și cu un ochi la viitor

Atunci, probabil, cu un ochi USR se uită la trecut și la prezent, cu celălalt ochi se uită la viitor. Va avea nevoie, probabil, la un moment dat, de o clarificare. Dar această clarificare va fi necesară doar în contextul în care se va contura o polarizare clară între liderul Ilie Bolojan și liderul Nicușor Dan, între o eventuală încercare de construcție în această zonă anti-corupție, reformă, regândire a statului și zona de centru politic pe care pare că dorește să o fixeze foarte clar președintele Nicușor Dan din poziții echilibrate și prin această statură de împăciuitor, dar măcar de factor de echilibru în societatea română.

Cotidianul: PSD are de pierdut sau de câștigat din debarcarea lui Ilie Bolojan? Cum se poate explica alianța cu AUR, un partid care a crescut pe discursul anti-PSD?

Remuș Ștefureac: PSD pare că a făcut o mișcare fără să-i fi calculat toate consecințele. Repet, e un pic dezarmant să observi că ți-a reușit un demers de înlăturare prin moțiune de cenzură a unui premier pe care îl consideri adversar politic și să constați că prin acest demers ai reușit să-l arunci pe adversarul tău politic pe o trambulină foarte puternică.

Cel puțin pe termen scurt, lucrurile sunt volatile, dar PSD a suferit un recul. Pe de altă parte, iarăși nu putem să ignorăm perspectiva în care PSD va prelua guvernarea, poate împreună cu UDMR-ul și cu sprijin în Parlament. Dacă va fi acest scenariu, până la urmă PSD cel puțin pe termen scurt-mediu iese câștigat. Pentru că dintr-un cabinet de coaliție cu patru partide va fi într-un cabinet de coaliție cu încă un partid, va conduce țara practic cu 27% pondere parlamentară, e un câștig politic evident.

Pe termen lung, sigur că PSD devine totuși vulnerabil electoral. Este greu de crezut că din toamnă va curge lapte și miere în România și că PSD are o viziune economică atât de excepțională încât va răsturna toate presiunile și toate complicațiile legate de dobânzi, credite, împrumuturi, criza energetică și așa mai departe, un mix foarte complicat pentru economia și finanțele României. Dar sigur, nu putem nici ignora perspectiva ca România ușor, ușor să își revină și de aici PSD să câștige niște dividende.

Încă o dată: nu e de ignorat un asemenea scenariu. Deși pe termen scurt pare că PSD pierde, pe termen ceva mai lung vom vedea dacă va ajunge la guvernare care va fi evoluția acestui partid. La fel, e posibil ca PSD să nu ajungă la guvernare, să rămână în opoziție și din acest punct de vedere va face o concurență benefică AUR.

„E vital pentru democrația României să avem un partid puternic în opoziție”

Apropo de această perspectivă, cred că în contextul lui 2028, alegerile parlamentare la termen, mi se pare vital pentru democrația României să avem cel puțin un partid puternic, mă refer și la PNL, și la PSD, în opoziție. Pentru a nu rămâne AUR singur. Care într-un asemenea context din prezent și pe cel pe care îl previzionăm pentru următorii doi ani (mă refer la context economic, social, internațional), într-un asemenea context AUR nu va face decât să încaseze prin pasivitate dividende electorale, ceea ce ar putea duce la un scor record la alegerile din 2028.

Asta ar veni cu consecințe structurale, părerea mea negative, profund negative asupra democrației românești, asupra sistemului politic românesc. De aceea cred foarte mult în această idee de a avea în opoziție un partid puternic care să facă concurență în opoziție. Este sănătos și ar fi sănătos pentru viitorul democrației noastre.

Cotidianul: Credeți că ar funcționa din acest punct de vedere și acum un guvern PSD-PNL-UDMR-minorități, cu USR în opoziție; sau un guvern cu USR împins de la Cotroceni într-o alianță cu PSD-UDMR și minoritățile și cu PNL-ul lui Bolojan în opoziție? Astfel încât să existe o contrapondere care să taie din elanul AUR pentru 2028.

Remus Ștefureac: Nu cred că USR are forța și credibilitatea de a rezista. Domnul Fritz a crescut foarte mult, însă este primar la Timișoara. Cred că e mai dificil să fie implicat în politica națională. Dar poate este unul dintre foarte puținii lideri USR care a reușit să iasă dintr-o zonă a discursului radical, având capacitatea de a aduce USR mai sus decât această zonă de 10-12%.

Dar, repet, cred că USR încă nu se poate califica la acest statut de mare partid, având o formă de sectarism politic.

L-am văzut inclusiv în contextul în care l-a ales democratic pe domnul Cioloș și apoi, ca urmare a unor decizii interne, domnul Cioloș s-a retras.

Deci aceste lucruri nu au făcut bine acestui partid și, evident, a fost un fel de autolimitare a potențialului mare pe această zonă a discursului reformist.

De aceea, din punctul meu de vedere, e esențial ca măcar fie PNL, fie PSD să fie în opoziție. Sigur, putem imagina un guvern care este sprijinit din Parlament. Acum, opoziția nu înseamnă că te opui la absolut tot ce reprezintă interesul național.

Din acest punct de vedere am văzut o mișcare, cred că foarte bună, a președintelui Nicușor Dan, anunțând poate nu linii roșii, dar repere naționale: că e PNRR, că sunt fondurile europene, că e programul SAFE care asigură apărarea și securitatea României pe termen lung. Priorități naționale care unesc partidele, așa cum, sigur, acum 20 de ani aderarea la Uniunea Europeană era o prioritate națională, aderarea la NATO era o prioritate națională, un consens național.

La fel putem gândi pe câteva teme foarte clare un asemenea sprijin trans-partinic. Dar altfel să avem totuși o opoziție serioasă care să fixeze foarte clar un mesaj politic coerent și, evident, bazine electorale care să rezoneze la aceste mesaje și să evităm o concentrare, repet, pe punct de frustrare, și să evităm, poate cel mai important lucru (și e important să vorbim despre acest lucru), faptul că în 2024 populația, o mare parte a populației, a avut acest sentiment al unei combinații politice.

Remus Ștefureac: Există riscul ca partidele ultra-populiste să ia peste 50% în 2028

A avut sentimentul că partidele principale generează tot soiul de scheme, înțelegeri pentru a se menține la putere pe termen lung. Cu calendarul de alegeri, cu alte tipuri de măsuri și, evident, a fost un puternic vot de blam care a dus la sprijin pentru un candidat neașteptat. Pe fondul frustrării acumulate o parte importantă a cetățenilor au refuzat să mai rezoneze cu partidele.

De aceea, viitoarea construcție după această criză politică este foarte important să evite acest sentiment că partidele principale, jucătorii mari (care nu mai sunt atât de mari, dar, sigur, mai trăim și din amintiri), iarăși încearcă o înțelegere. Iarăși încearcă o combinație politică peste, dincolo de așteptările, frustrările, nemulțumirile, dorințele cetățenilor.

Dacă se va întâmpla acest lucru, ceea ce am văzut la alegerile din 2024, adică un scor de 38% pentru Călin Georgescu și George Simion împreună, sau 35% pentru AUR, POT și SOS, se poate transforma, dacă vom avea același sentiment de combinație politică, se poate transforma într-un scor de o majoritate absolută la vot, de peste 50%, pentru formațiuni cu discurs ultra-populist, ultra-demagogic, care vor profita, sigur, de o lume nemulțumită.

Partea a doua a interviului, despre consultările de la Palatul Cotroceni, va fi publicată luni dimineața.