Vara nu dorm, nu am somn… şi merg la teatru

Festivalul Bucureştii lui Caragiale!

Publicul bucureştean este invitat în zilele de 23 şi 30 august, de la ora 21.00, să facă o incursiune în lumea moravurilor caragialiene, prin intermediul spectacolului „Personaje, locuri şi obiceiuri din Bucureştii lui Caragiale”, care se va juca în grădina gazdă a festivalului situată în zona Hala Traian, “La Conu’ Iancu”.

Trupa “UNION” prilejuieşte reîntâlnirea cu tipuri îndrăgite precum: Leanca Văduva, Iancu Zugravu, Cucoana Caliopa şi procesele lor, cetăţenii mahmuri înnebuniţi după repausul duminical şi toropiţi de căldura mare, umblând după petiţii, pe la poştă şi peste tot.

Spectacolul “Personaje, locuri şi obiceiuri din Bucureştii lui Caragiale”, pe un scenariu alcătuit din schiţele: „1 Aprilie”, „Justiţia”, „Justiţia română” „La poştă”, „Petiţiune” – regia Cezar Ghioca şi „Moşii” (tablă de materii) „Repausul duminical”, „Căldură mare” – regia Vlad Cristache, stârneşte hazul prin situaţiile în care se află personajele.

Interpretează actorii Silviu Debu, Radu Crăciun, Andrei Seuşan, Ionuţ Vişan, Eduard Cârlan, Andrei Rosu, Zory David, Daniel Hara, Corneliu Ulici, Sabrina Iaschevici, Ioana Marcoiu , Letiţia Vlădescu, Ioana Ancea, Adrian Bogdan.

Scenografia spectacolului este semnată de Vladimir Turturică.

Spectacolul va fi urmat de “Concertul Irinei Sârbu”, care învie „Poveştile de dragoste în Bucureştii lui Caragiale” prin melodiile vechi cântate în limbile franceză, engleză şi spaniolă din repertoriul lui Cristian Vasile, Zavaidoc şi Jean Moscopol, fiind acompaniată de “Taraful lui Ochi Alb”.

De marţi până duminică, atât în Centrul istoric, cât şi în zona Hala Traian, au loc seară de seară spectacole de teatru, operă, circ, muzică, proiecţii şi concursuri toate având la bază opera marelui dramaturg.

Scenariul este alcătuit din schiţele: “Amicii”, “CFR”, “Five O’Clock – Cum se înţeleg ţǎranii”, “Inspecţiune”, “Diplomaţie”, “Lanţul slăbiciunilor”.

Incursiunea în lumea moravurilor „caragialiene” prilejuieşte reîntâlnirea cu tipuri îndrăgite – de la amicul mitoman, la fericitul magazioner a cărui nevastă circulă în compartiment cu şeful de gară, la norocosul soţ cu consoarta „diplomată” şi la demimondele scandalagioaice iubitoare de spectacole şi de ceai.

Bucureşcii lui Caragiale cu obiceiurile şi moravurile lor nu şi-au pierdut hazul nici până acum.

Caragiale şi presa

În Grădină la Conu Iancu

Că presa de pe vremea lui Nenea Iancu nu se făcea mai altfel decât azi – cu excepţia undelor radio, TV-ului şi a Facebook-ului – ne dovedesc fragmentele dramatice pe teme jurnalistice: memorabila scenă a descifrării articolului lui Rică Venturiano din “Vocea patriotului naţionale”, incendiul din Dealul Spirii şi variaţiunile politice pe această temă culminând cu negarea evenimentului, demenţa exagerării şi a inventării ştirilor de ultimă oră şi articole nemuritoare din “Moftul român”…

Scenariul este alcătuit din schiţele: “Ultima oră”, “Temă şi variaţiuni”, “Articole mofturi”, “Bacalaureat”, “O noapte furtunoasă”- scena ziarului, act I.

Caragiale şi politica

Discursurile politice inepte, dar furibunde ale lui Farfuridi şi Caţavencu, povestea băcanului conservator care-şi vinde netulburat delicateţurile liberalilor scandalagii, elucubraţiile socio-politice ale onorabilului soţ a cărui nevastă stă să nască sunt doar câteva dintre întâlnirile oferite de incursiunile dramatice pe temele politicii la Caragiale.

Scenariul este alcătuit din schiţele “Politică şi delicateţe”, “Situaţiune – Politica înaltă – O lacună”, “Atmosferă încărcată”, Discursuri electorale din „O scrisoare pierdută”.

Mofturi la Union

Mofturi la Union, pe scenariul lui Gelu Colceag şi Liviu Dorneanu

“Iunion”-ului de fin de siècle i se dă viaţă printr-o savuroasă „revistă” muzical dansată ce are la bază cupletele ce „rupeau” uşile grădinilor de vară ale epocii. Iar spectacolul „Mofturi la Iunion” invită pe scenă nu doar demoazelele nubile şi versate la can-can, ci şi galeria de personaje caragialiene ce formau publicul vremii prezente în sală cu spumoasele lor preocupări.

D’ale Carnavalului

Celebrele replici, un text savuros şi o situaţie bine cunoscută, adunate sub forma unui exerciţiu. Decor minimal, şapte scaune, costume neutre, alb şi negru pun imaginaţia spectatorului la încercare. Actorii joacă piesa, spectatorii îşi imaginează culorile pe care nenea Iancu le-a vrut pentru acest spectacol, în regia lui Alexandru Jitea. Interpretează: Valentin Paraschivu, Daniel Haralambie, Bogdan Costea, Alin Popa, Liviu Romanescu, Irina Cărămizaru, Alexandra Rădescu

Director de imagine şi promovare: Alice Barb.

Stagiune estivală UnTeatru

Frumoasa călătorie a urşilor Panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt

Vineri 24 august, la ora 19.00, “UnTeatru” vă invită la “Frumoasa călătorie a urşilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt”, de Matei Vişniec, în regia Cătălinei Buzoianu. Cu: Iolanda Covaci şi Marius Călugăriţa. Mişcarea scenică, Galea Bobeicu, elemente pantomimă: Adrian Nour, sound design: Mihai Prejban/Sorin Antonie

Istoria lui Vişniec, absurdă şi plină de umor, începe ca o poveste de dragoste din lumea noastră: doi tineri se trezesc într-o dimineaţă în acelaşi pat şi nu-şi amintesc nici cum au ajuns acolo, nici dacă au făcut dragoste, dar încep o relaţie. Convenţia este să petreacă împreună doar nouă nopţi, apoi ea să dispară pentru totdeauna. Sunt nouă nopţi care se scurg încet şi durează cât o viaţă, în care cei doi refac ritualul vechi şi nou al iubirii dintre un bărbat şi o femeie. Se descoperă unul pe altul, încep să se adulmece, se oferă unul altuia. Apoi se ceartă, se însingurează şi devin mai atenţi la ceilalţi decât la ei înşişi…

Marţi 28 august, la ora 19.00, nu pierdeţi producţia ArCuB şi UnTeatru, “Trei femei înalte”, după Edward Albee, în regia Andrei şi Andreea Grosu, cu Cristina Casian, Florina Gleznea şi Nicoleta Lefter. Muzica: Nicu Alifantis şi Sofia Vicoveanca. Scenografia: Vladimir Turturica

Un text contemporan care vorbeşte despre conflictul dintre generaţii. Întâlnim trei tipologii de personaje care aparent nu au nimic în comun în afară de spaţiul în care se întâlnesc. Relaţiile se consolidează, principiile umane se dezmorţesc pentru ca până la final cele trei personaje să se contopească într-unul singur. Spectacolul poate fi o radiografie a fiinţei umane surprinse în trei etape de evoluţie.