Zeci de mii vulpi, șacali, ciori grive și coțofene – prădători care au un rol pozitiv, de combatere a PPA cu costuri zero – vor fi vânate într-o perioadă foarte scurtă, în baza Ordinului 827 din 23 august 2018 emis de Ministerul Apelor și Pădurilor, susțin reprezentanții WWF România. Ordinul prevede, pe lângă suplimentarea cotelor de vânătoare la porcii mistreți, vânarea integrală a cotelor de recoltă la speciile șacal, vulpe, cioară grivă și coțofană aprobate pentru perioada 2018 – 2019. Aceasta înseamnă, spre exemplu, eliminarea a 10.361 de șacali dintr-o populație totală de 11.844 de indivizi (respectiv 72%) și a 49.966 de vulpi dintr-un efectiv total de 73.285 de exemplare (respectiv 67%). Măsurile vor reduce drastic populațiile acestor specii într-o perioadă foarte scurtă de timp, cu consecințe negative pe termen lung atât la nivelul speciilor, cât și la nivelul ecosistemelor. Pe de altă parte, măsurile aprobate nu prevăd vânarea speciilor de prădători strict protejate, precum ursul, lupul și râsul, așa cum era stipulat în propunerea inițială. ”Speciile prădătoare au un rol bine stabilit în ecosistem și ajută la combaterea PPA cu costuri zero. Acest Ordin nu va rezolva problema, ci dimpotrivă, o va amplifica. Prin simpla prezență a vânătorilor în zonele afectate și prin sunetul focurilor de armă se va crea un deranj major, iar mistreții purtători activi ai virusului probabil se vor muta în alte zone”, atrage atenția Cristian Remus Papp, manager național pentru Biodiversitate și Arii Protejate WWF România.
Ultimele observații pe teren realizate de experții WWF, cele mai recente din luna august, arată că șacalii din Delta Dunării au contribuit deja la combaterea virusului, consumând cadavrele și invidizii bolnavi de mistreț. Redeschiderea vânătorii în Rezervația Biosferei Delta Dunării, în special a prădătorilor, ar duce la efecte grave pe termen lung și la posibila instalare a altor boli.
Virusul PPA se transmite doar între suine, prin contact direct între indivizii bolnavi și cei sănătoși, respectiv prin contactul direct al mistreților sau porcilor sănătoși cu părți ale cadavrelor animalelor infestate, țesuturi, sânge, etc. Singurele despre care s-a demonstrat că reprezintă un vector și un factor de risc pentru transmiterea virusului sunt anumite specii de căpușe. Astfel că rolul prădătorilor în eradicarea PPA este unul major prin funcția lor sanitară și trebuie ținut cont de el în lupta împotriva virusului.
Un raport de control efectuat în ianuarie-februarie 2017 de către Comisia Europeană prin Direcția Generală de Sănătate și Siguranța Alimentară arăta faptul că autoritățile române au fost avertizate cu 16 luni înainte de izbucnirea pestei porcine africane că nu iau măsuri concrete pentru prevenirea acestei boli. În loc să întețească măsurile de combatere a Pestei Porcine Africane, ANSVSA le-a redus. Pagubele produse de incompetența conducerii ANSVSA sunt estimate de unii specialiști la peste 3 miliarde de euro
Ce spune SRI,Chinul porcilor a fost determinat de ambitia de a vinde dezinfectante ?