„Privind retrospectiv, anul 2019 va rămâne în memoria colectivă drept anul în care cetățenii au protejat, prin votul lor, în cadrul Referendumului din 26 mai, independența justiției și buna sa funcționare în fața unor demersuri sistematice de slăbire a sistemului judiciar.

Deși anul a început în aceeași notă tensionată, cu un sistem judiciar aflat în defensivă, confruntat cu ample modificări legislative și cu iminența intrării în vigoare a unei legislații penale extrem de contestate, rezultatul Referendumului din luna mai a obligat decidenții politici să își reconsidere acțiunile. 

În urmă cu două zile am aniversat 28 de ani de la adoptarea Constituției, iar ieri, la nivel internațional, s-a celebrat Ziua luptei anticorupție. Sunt două evenimente importante, care ne amintesc, în fiecare an, că pentru păstrarea democrației este nevoie de un efort continuu.

În virtutea rolului constituțional al Președintelui României de a veghea la buna funcționare a autorităților publice, nu am ezitat ca în tot cursul mandatului să acționez ori de câte ori s-a încercat destabilizarea sistemului de justiție.

Am utilizat toate mijloacele constituționale pentru a înlătura prevederile controversate ale legilor justiției, apelând inclusiv la expertiza Comisiei de la Veneția, am oprit intrarea în vigoare a modificărilor nocive și lipsite de o fundamentare temeinică aduse legislației penale, m-am opus periclitării bunei funcționări a parchetelor, din perspectiva numirilor și revocărilor procurorilor cu funcții înalte din conducerea acestor instituții.

Am organizat o largă dezbatere pe tema situației din justiție, cu participarea reprezentanților autorității judecătorești și ai asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor.

În vederea implementării recomandărilor instituțiilor europene, am organizat consultări cu partidele politice și am inițiat Acordul pentru continuarea parcursului european al României. Totodată, adresându-mă direct fiecărei noi generații de magistrați cu mesajul că se alătură unui corp profesional cu o misiune încărcată de multă responsabilitate, care implică și o conștiință și o moralitate pe măsură, am reiterat an de an încrederea în sistemul de justiție și sprijinul meu pentru întregul corp al magistraților.

În relația cu CSM, mi-am asumat un parteneriat în consolidarea valorilor europene și am acționat ca un susținător ferm al unei justiții independente și al continuării luptei împotriva corupției. Chiar dacă asaltul asupra justiției a fost oprit temporar, răul făcut trebuie reparat cât mai curând. Acest proces propune evident și concursul real al CSM.

Doamnelor și domnilor,

În 2015, la prima mea participare în calitate de Președinte al României la o ședință a Consiliului Superior al Magistraturii  – aflat la momentul respectiv într-o altă componență – am subliniat că instituțiile nu trebuie personalizate și identificate cu imaginea liderului de la un moment dat, pentru că instituțiile nu aparțin conducătorilor și doar așa ne putem feri de derapaje și manipulări, de situații periculoase și nedemocratice.

Și astăzi cred cu tărie în ceea ce am afirmat atunci. Tensiunile interne, orgoliile sau interesele personale trebuie trecute mereu în plan secund atunci când suntem chemați să contribuim la evoluția democratică a statului român.

Instrumentele pe care Consiliul Superior al Magistraturii le are la dispoziție devin eficiente doar atunci când, în spatele deciziilor și pozițiilor garantului independenței justiției există un larg consens și o susținere reală, nu declarativă, a principiilor călăuzitoare.

Fără o interiorizare a valorilor Constituției, democrația și dezvoltarea statului nostru vor fi mereu frânate. Societățile fac pași hotărâți în direcția progresului doar atunci când există încredere și coeziune în jurul unei viziuni care are în centrul preocupărilor sale cetățeanul.

Într-un organism colegial, cum este și CSM, diferențele de opinie  asupra temelor supuse dezbaterilor, pozițiile diametral opuse și uneori chiar opiniile singulare, separate, cu privire la modul de soluționare a diverselor probleme pot părea firești.

Însă, societatea românească, în general, și sistemul judiciar, în special, așteaptă de la cei chemați să garanteze independența justiției o abordare matură, înțeleaptă, cu bună credință și lipsită de partizanat. În acest sens, păstrarea independenței și a conștiinței profesionale a magistraților, dar și a membrilor CSM sunt esențiale.

Consiliul Superior al Magistraturii are un rol fundamental în buna funcționare a sistemului judiciar și, implicit, în menținerea unui echilibru în interiorul acestuia. Pentru ca acest deziderat să se realizeze, este necesar un echilibru chiar în interiorul Consiliului Superior al Magistraturii.

Cred că nu surprind pe nimeni dacă spun că, în acest an, care a trecut, atât în percepția publică, cât și în interiorul corpului profesional, unele dintre deciziile luate de CSM, în plen sau în secții, au părut contradictorii, iar altele au fost puternic contestate chiar de membrii CSM.

Activitatea Consiliului are de cele mai multe ori o importantă componentă tehnică. Modul de funcționare a Consiliului a ridicat uneori semne de îngrijorare, de la modul de exprimare a punctelor de vedere, la disfuncționalități de organizare a ședințelor și până la lipsa de predictibilitate a stabilirii acestora, cu consecințe directe asupra calității dezbaterilor și justeței soluțiilor adoptate.

Din această perspectivă, sunt necesare mecanisme de lucru care să asigure o abordare coerentă și responsabilă, inclusiv în comunicarea publică. O relație tensionată în CSM ori cu magistrații sau cu alte autorități publice aduce deservicii în primul rând sistemului judiciar.

O bună funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, atât la nivelul Plenului, dar mai ales al secțiilor, implică predictibilitate în luarea deciziilor, respect reciproc și atenuarea eventualelor divergențe.

Numai astfel, pozițiile Consiliului Superior al Magistraturii și demersurile de asigurare a independenței justiției se pot bucura de o mai mare credibilitate în relația cu celelalte autorități, în rândul magistraților și, în același timp, în ochii cetățenilor. 

Doamnelor și domnilor,

Suntem parte a marii familii europene. Societatea românească a evoluat în spiritul valorilor pe care se bazează Uniunea Europeană, prin alinierea la standardele cele mai înalte ale statelor democratice.

Ca cetățeni europeni, românii se manifestă tot mai activ în realizarea drepturilor lor, iar justiția și, implicit, CSM, trebuie să țină pasul cu această realitate.

Justiția este un serviciu public, aflat în slujba cetățenilor.   Justiția independentă este garanția fundamentală pentru menținerea echilibrului social.

Încrederea cetățenilor în actul de justiție se consolidează când cei chemați să îl realizeze își desfășoară activitatea în mod independent, respectând principiile integrității și transparenței. Prin modul în care justiția este înfăptuită, prin aplicarea unitară a principiului că nimeni nu este mai presus de lege, se construiește și se consolidează sentimentul de dreptate în rândul cetățenilor, protejându-se astfel cel mai de preț câștig al democrației – garantarea drepturilor și libertăților fundamentale ale individului.

Printr-un autentic dialog și o consultare largă, CSM are posibilitatea concretă să preia semnalele din sistemul judiciar și să le transmită celorlalte autorități, astfel încât politicile publice din justiție să rezolve problemele trenante din acest domeniu: gradul de încărcare a instanțelor și parchetelor, absența dotărilor logistice, lipsa de investiții în infrastructură.

Am încredere că, în calitate de garant al independenței justiției, Consiliul Superior al Magistraturii va găsi modalitatea de conectare la societate și va acționa având în centrul preocupărilor sale realizarea dezideratului unei justiții moderne și de calitate.

În acest sens, fac un apel să susțineți în mod efectiv implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, MCV și GRECO, în scopul alinierii legislației actuale la standardele europene.

Fac o precizare aici, pentru că am văzut interpretările date declarațiilor mele referitoare la caracterul acestor recomandări și opinii.

Vreau să fie foarte clar ceea ce am vrut să spun.

Recomandările instituțiilor europene nu sunt facultative, dar nu pot fi aplicate ca atare atât timp cât nu sunt transpuse în legislația internă.

În spiritul dispozițiilor art. 148 din Constituție –  alături de Parlament, Guvern și de Președintele României – revine și Consiliului Superior al Magistraturii misiunea de a  participa la procesul de transpunere în legislația internă a tuturor acestor opinii și recomandări.

Aceasta este una dintre cele mai importante căi prin care sistemul judiciar poate contribui la consolidarea parcursului european al României.

Suntem la 30 de ani de la căderea regimului comunist, iar în aceste trei decenii justiția din România a făcut progrese imense, nu doar la nivel legislativ și instituțional, ci și la un nivel profund al societății.

Participarea largă la Referendum și rezultatul acestuia arată că, ori de câte ori se încearcă o îndepărtare de la valorile democratice, românii reacționează, obligând decidenții să se reconecteze la aspirațiile societății.

Fără unitate în jurul valorilor fundamentale, democrația noastră riscă să devină una fragilă.

De aceea, ne revine nouă, autorităților constituționale, datoria de a răspunde acestei misiuni și de a ne ridica la înălțimea acestor așteptări.

Vă doresc mult succes și vă mulțumesc!”