Viitorul UE: România, pe aceeași treaptă cu Ucraina?

Comisia Europeană a prezentat cinci viziuni pentru evoluția UE în următorii zece ani. Așa-zisa Carte Albă a Viitorului UE va fi prezentată oficial la summit-ul de pe 25 martie, când vor începe dezbateri care vor trata și tema reformei sociale în Europa sau pe cea a unei Uniuni Europene a Apărării.

În fapt, Comisia de la Bruxelles a prezentat un singur scenariu pentru viitorul UE, cel german, pe care l-a ambalat pentru publicul european în alte patru scenarii alternative. Germania, Franța, Belgia, Olanda și Luxemburg, nucleul dur al Europei, își doresc o Uniune cu două viteze, în care o serie de state membre decid să cedeze mai multă suveranitate în ce privește apărarea, securitatea internă, politica fiscală și socială, în timp ce, celelalte rămân la actualul nivel. Surse citate de Euractiv arată ca celelalte patru scenarii „au fost introduse doar pentru a figura pe hârtie“. Este vorba de menținerea actualei arhitecturi a UE, de menținerea doar a pieței unice, de a alege doar câteva domenii de integrare puternică sau de a duce toate țările, nu doar un grup, pe calea integrării profunde (scenariul preferat de federaliști).

Către o Europă a Germaniei

Ca un indiciu al oficializării Europei cu două viteze, miniștrii de Externe francez și german au încercat să reasigure țările care vor rămâne la periferia UE că „nimic din ce s-a realizat nu va fi pus sub semnul întrebării“, că actualele beneficii ale apartenenței la UE vor rămâne. Dacă se va adopta această variantă, cine va alege țările ce vor face parte din nucleu, cine va stabili criteriile? Vor stabili asta statele sau Comisia? Indiferent de modalitatea de selecție, scrie cotidianul italian Il Sole 24 Ore, ieșirea Marii Britanii din UE va duce la întărirea dominației germane și, în plus, va face ca și alte țări să-și dorească părăsirea Uniunii. „Însă asta nu pare a fi o problemă pentru cei care vor o Europă mai flexibilă, mai eficientă, unită, armonioasă, mai mică și mai puțin întortocheată.“

Bulgaria nu vrea să audă de un asemenea scenariu. „Ne declarăm categoric împotriva creării unui așa-zis nucleu și a unei periferii“, a spus vicepremierul Denița Zlateva. Realitatea este însă că nucleul există încă de la începutul extinderii UE, cu o periferie care exportă resurse și forță de muncă, care nu face parte din zona euro sau din spațiul Schengen, cu monitorizări MCV și un cuvânt mai slab la Bruxelles. Fostul preşedinte francez Valery Giscard d’Estaing spunea, încă din 2012, că din „Statele Unite ale Europei“ nu pot face parte decât cei 17 membri ai zonei euro, plus Polonia. În viziunea sa, restul uniunii economice se poate extinde, iar astfel România ar putea ajunge la un statut identic cu Ucraina sau Turcia.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.