Vizita Angelei Merkel din care România are de învățat

De zile bune, România este elevul problemă al UE, cu un guvern acuzat în toată presa occidentală, de mai toate ambasadele vestice și de instituțiile de la Bruxelles că a dorit să aducă modificări Codului penal. Nimeni nu își poate imagina în acest moment o întâlnire la București între cancelarul Angela Merkel și președintele PSD, Liviu Dragnea, și mai ales o întâlnire în care Angela Merkel să ofere concesii mari puterii de la București.

Ei bine, Angela Merkel s-a întâlnit marți cu un Liviu Dragnea la puterea a doua, cu unul dintre liderii „contrarevoluției iliberale“ din UE, care a declarat război atât instituțiilor europene, cât și structurilor fostului guvern. Angela Merkel a întreprins o vizită în Polonia, unde capul de afiș a fost întâlnirea cu Jaroslaw Kaczynski.

Un „Dragnea“ la Varșovia

Ca și Dragnea, Kaczynski nu este premier, ci liderul partidului aflat la guvernare, cel care trage sforile politicii interne și externe a țării. O face având aceeași poziție proamericană, ca și România, având trupe americane în țara, ca și România, și construind propriul scut antirachetă cu tehnică americană, pe bani grei. Ca și PSD, Partidul Lege și Justiție (PiS) a câștigat fără drept de apel alegerile din noiembrie 2015, tot în fața liberalilor. Prima decizie majoră luată nu a fost modificarea unor articole din Codul penal, pentru a le pune în acord cu hotărâri ale Curții Constituționale, ci Kaczynski a tăiat în carne vie la nivelul serviciilor: șefii contraspionajului și spionajului militar și civil au fost schimbați. Explicația a dat-o ministrul de Externe: serviciile deveniseră „mai degrabă instituții politice decât instituții care să protejeze interesele Poloniei. Acești oameni erau o amenințare mai mare decât cele care vin din afara Poloniei“. În plus, Kaczynski a operat modificări și în comisiile parlamentare de control, din care a eliminat deputații incomozi puterii.

Marea lovitură în justiția poloneză

Dacă PSD se uită spre Curtea Constituțională cu oarece teamă, Partidul Lege și Justiție a invalidat imediat o treime din judecători, pe cei numiți de fosta putere. Au izbucnit o criză constituțională și ample proteste de stradă, au venit acuzații de la Bruxelles și Consiliul Europei, dar Kaczynski le-a ignorat. Cazul polonez trenează și acum la Comisia de la Veneția. În România, PSD s-a dezis imediat de intoxicarea fuzionării DNA-DIICOT, dar în Polonia, PiS a mers mult mai departe: ministrul Justiției a cumulat funcția cu cea de procuror general, caz unic în Europa. Cine este acest atotputernic peste justiție? Nu este rătăcitul Florin Iordache, ci Zbigniew Ziobro, fost ministru al Justiției și în 2005-2007, numit atunci „simbolul abuzului de putere în cadrul guvernului“, cel care a transformat actul justiției în spectacol și a și fost condamnat la plata unor daune morale.

Kaczynski vs „tinerii frumoși și liberi“

În decembrie 2016, PiS a limitat accesul presei la dezbaterile parlamentului și a trecut bugetul în absența opoziției, tot la ceas de seară. Au urmat proteste de amploare organizate de Mişcarea Pentru Apărarea Democraţiei, un soi de USR polonez, condusă tot de un matematician, Mateusz Kijowski. În România, PSD a făcut pasul înapoi și a apreciat atitudinea demonstranților. În Polonia, Kaczynski a reacționat astfel: „În spatele acestei mişcări este o coaliţie formată împotriva noastră, forţe care vor să menţină Polonia cât mai jos posibil, să îi servească pe alţii, să îi facă pe polonezi să muncească pentru alţii, să facă din Polonia un soi de colonie“. Iar ministrul de Interne a vorbit despre o „tentativă de preluare ilegală a puterii“.

La începutul acestui an, Kaczynski a mai anunțat că va introduce o lege care va limita la 20% acțiunile ce pot fi deținute de trusturile străine în presa poloneză. Kaczynski a explicat că acesta este procentajul prevăzut și în legea franceză. Cele mai afectate vor fi trusturile de presă germane, care s-au extins cel mai mult în Polonia. În plus, cu câteva zile înainte de vizita Angelei Merkel, un ONG polonez a decis să poarte prin Polonia, Germania, Belgia, până în Marea Britanie, un panou mobil pe care stă scris „Lagărele morții au fost ale Germaniei naziste“. Este o formă de protest față de folosirea în presa occidentală a sintagmei „lagărele poloneze ale morții“.

Polonia știe să se facă plăcută și utilă

Aceasta este puterea din Polonia, cu care Merkel a discutat marți. A făcut-o pentru că Polonia a știut să fie într-atât de incomodă și fermă, încât să devină indispensabilă pentru salvarea proiectului european. Merkel are nevoie de semnătura Poloniei pe declarația privind viitorul UE, ce va fi adoptată în martie la Roma, iar Varșovia nu este de acord cu aspectele referitoare la imigrație. Apoi, afacerile sunt afaceri (schimburile bilaterale depășesc 100 de euro miliarde anual) și Merkel are nevoie de Polonia pentru ca afacerile germane să prospere. Varșovia are cel puțin la fel de multă nevoie de Germania, însă Jaroslaw Kaczynski se ține tare și, înaintea vizitei lui Merkel, a spus: „Nu putem accepta ca la nivel extern lucrurile să fie bune, în timp ce în presa străină apar constant atacuri fără sens la adresa Poloniei“.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.