Vlad Petreanu: Leneşul lui Creangă, la putere

O ştire asupra căreia mi-au atras atenţia colegii de la Bizbazar (şi care are o legătură surprinzător de actuală cu leneşul lui Creangă, cel care murea de foame dar nu mişca un deget, întrebând doar – “muieţi-s posmagii?”):După 5 ani de aşteptare, Banca Mondială a închis o linie de credit de 225 de milioane de […]

De cotidianul.ro - Autor
Vlad Petreanu: Leneşul lui Creangă, la putere

O ştire asupra căreia mi-au atras atenţia colegii de la Bizbazar (şi care are o legătură surprinzător de actuală cu leneşul lui Creangă, cel care murea de foame dar nu mişca un deget, întrebând doar – “muieţi-s posmagii?”):După 5 ani de aşteptare, Banca Mondială a închis o linie de credit de 225 de milioane de […]

O ştire asupra căreia mi-au atras atenţia colegii de la Bizbazar (şi care are o legătură surprinzător de actuală cu leneşul lui Creangă, cel care murea de foame dar nu mişca un deget, întrebând doar – “muieţi-s posmagii?”):După 5 ani de aşteptare, Banca Mondială a închis o linie de credit de 225 de milioane de dolari pentru ţara noastră. Jumătate din sumă era destinată proiectelor rutiere de infrastructură, 45% pentru calea ferată iar restul, 5%, dezvoltării administraţiilor locale. Banii, care n-au fost folosiţi, erau destinaţi şi construcţiei unor centuri ocolitoare pentru 5 mari oraşe.

Banca a constatat că nici măcar proiecte nu s-au făcut pentru aceste investiţii esenţiale.

 

Astfel, ar fi trebuit realizate centuri la Târgu-Mureş, Bacău, Reghin, Mediaş şi Braşov, finanţarea venind de la Banca Mondială şi, parţial, de la statul român. Creditul a fost obţinut, formal, în 2006, în urma unui acord semnat în 2004 între BM şi Compania de drumuri.
La jumătatea anului 2009, valabilitatea finanţării a fost prelungită cu încă 5 luni, în speranţa că românii se vor apuca, totuşi, de treabă.
Prelungirea s-a dovedit inutilă.
Dacă întrebi responsabilii, vor spune că acum vor solicita finanţare de la Uniunea Europeană pentru aceleaşi lucrări – şi că e chiar mai bine, pentru că banii de la UE sunt nerambursabili. Poate, numai că CNADR nu a depus deocamdată cereri în acest sens.
Din lista oraşelor care ar fi trebuit să aibă acum centuri, dar au fost ignorate de statul român, Braşovul s-a scos prin propriile-i puteri. Braşovenii par să ştie mai bine cât se pot baza pe politicienii de la vârful statului, aşa că au decis să-şi facă centura cu bani obţinuţi direct. Au construit deja două tronsoane din cele trei prevăzute şi mai au acum de terminat 6 kilometri din cei 22 prevăzuţi.
Deci leneşul lui Creangă e la putere în România – mai puţin în Braşov, oraş care a reuşit, într-un mod probabil misterios pentru Guvern, să-şi declare independenţa de lene şi prostie.
P.S. – dacă Guvernul ar citi povestea lui Creangă, ar afla că toată treaba s-a sfârşit prost pentru leneş.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.