Publicăm în serial „Cronica anonimă a mișcărilor naționaliste din România” pe care o considerăm o necesitate impusă de actualul contex global cel puțin aparent favorabil reafirmării mișcărilor radicale […] […]
1. Reconstituirea cabinetului Antonescu
Restabilirea ordinii a fost primită de populație cu o mare ușurare după cele trei zile de groază ale rebeliunii. Antonescu părea pentru toți ca un salvator, iar românii care până atunci priveau cu neliniște prezența trupelor germane în țara lor, apreciau acum utilitatea intervenției germane.
La 2 martie 1941 un plebiscit va aproba politica lui Antonescu. Votul fiind public, rezultatul nu se pune la îndoială. Dar chiar dacă era secret, în mod sigur Antonescu ar fi obținut o foarte mare majoritate.
Debarasându-se legionari, dar neștiind cui să se adreseze pentru formarea noului său cabinet, Antonescu face apel la generali; Potopeanu la Economia Națională, Stoenescu la Finanțe, Sichițiu la Agricultură, Radu Rosetti la instrucțiunea Publică, Ewiedeneck, ministru a romanizării etc. Desigur, se admite că nu este necesar ca un ministru să aibă cunoștințe perfecte privind specificul activității de care răspunde, dar, totuși, se observă că, cu excepția generalului Rosetti, aceste măsuri dovedesc că Antonescu folosise din plin incompetența. Este adevărat că trebuia să acționeze repede. Mai târziu, el va avea, însă, colaboratori insuficient pregătiți pentru misiunile încredințate.
În urma sprijinului acordat lui Antonescu la 23 ianuarie, germanii „vor vorbi” acum cu voce tare. Pentru a-l avea la mână pe Antonescu, i-au adăpostit pe Horia Sima și principalii săi locotenenți în Germania, lăsându-i în rezervă în ideea de a-i readuce în țară în cazul că Antonescu nu se va arăta docil.
2. Ambasadorul Killinger – „stăpânul României”
La începutul lunii februarie 1941, Hitler a schimbat ambasadorul său la București. Fabricius, diplomat de școală veche, a fost înlocuit cu baronul Manfred von Killinger, un om de încredere al lui Hitler, de care s-a folosit deja pentru a scăpa de unii adversari, Erzberger, spun unii, Roehm, spun alții, precum și pentru ocuparea Slovaciei.
Baronul Manfred von Killinger va apărea curând ca un veritabil stăpân al României. Trebuie recunoscut că activitatea sa va fi adesea contracarată de români, de multe ori cu succes, mai ales de generalul Potopeanu care, din acest motiv, nu va rămâne mult timp ministrul economiei naționale.
Dacă Killinger tolerează pedepsirea legionarilor de către Antonescu – vor fi arestați aproape 8.000, dar aceștia neînsemnați, capii fugind în străinătate – în schimb el nu va admite sub nici o formă revenirea asupra măsurilor luate deja împotriva evreilor ci, dimpotrivă, va fi foarte exigent în ceea ce privește desăvârșirea programului antisemit. Acest program se va executa metodic, implacabil, în virtutea măsurilor legislative care vor aviza deportarea completă a evreilor și privarea lor de orice mijloace de existență.
3. Contribuția materială a evreilor
Decretele-legi din 5 octombrie și 17 noiembrie 1940 trecuseră deja în patrimoniul statului toate bunurile rurale și terenurile fără construcții aparținând evreilor, fără excepție. Un alt decret-lege, din 4 decembrie 1940, le luase șlepurile, plutele și celelalte nave. Prin decretul-lege din 21 martie 1941 guvernul atacă elementul principal al averilor lor, construcțiile urbane. Au fost, totuși, unele excepții în favoarea evreilor aparținând următoarelor categorii:
-
evreii naturalizați înainte de 1916, naturalizarea fiind considerată ca o recunoștință pentru serviciile aduse țării;
-
evreii răniți în luptă sau au fost decorați ori citați prin ordin de ZI; descendenții evreilor căzuți în luptă;
-
evreii baptiști, dacă sunt căsătoriți de peste 10 ani, iar soțul este român și copiii sunt baptiști;
-
evreii baptiști de peste 30 de ani și descendenții lor;
-
evreii care au adus servicii excepționale, fiecare caz făcând obiectul unui decret-lege special. Această prevedere, aplicată prin bacșișuri uriașe, a permis evreilor bogați să-și păstreze imobilele urbane.
După bilanțul întocmit de Antonescu în primii doi ani de guvernare, aceste legi au adus patrimoniului statului 52. 527 hectare de teren, 113 fabrici de cherestea, 260 mori, 83 alte întreprinderi industriale, 152 nave, 30.691 imobile urbane etc.
Iată, deci, evreii deposedați de toate bunurile imobiliare. Se va încerca apoi de a le lua și restul averilor.
În octombrie 1941 vor fi luate garderobele și lenjeriile. Pretextul invocat este necesitatea constituirii de stocuri de îmbrăcăminte „în interes comun”, de fapt este pentru Germania. Aceasta contribuție în natură este proporțională cu veniturile brute ale fiecăruia așa cum au fost stabilite de fisc în timpul exercițiului pe anii 1940-1941. Astfel, cine nu a avut venit în această perioadă nu i se cerea decât o cămașă, o pereche de chiloți, o pereche de șosete, 36 prosoape, 12 paltoane, 12 cuverturi de lână, 24 cearceafuri, 12 fețe de pernă, toate noi.
După începerea, la 21 iulie 1941, a războiului contra Rusiei, evreilor li se cer contribuții enorme în schimbul de a fi exceptați de la serviciul militar.
Ei au fost, într-adevăr, scutiți de armată în cursul iernii 1940-1941. Numai câțiva medici au fost menținuți, în uniformă, dar cu insigne indicând originea lor etnică.
Pentru a ușura încasarea contribuțiilor, guvernul a obligat comunitățile evreiești să constituie „Centrala Evreilor din România”. Acest organism supravegheat de un anume Gingold, socotit un mare netrebnic, a cărui soție, se spunea că lucra la Legația Germană, a administrat, alături de câteva personalități evreiești, mai puțin preocupate de a servi interesele conaționalilor cât mai ales de a-și apăra interesele proprii și de a fi pe placul autorităților, repartizarea taxelor financiare pe care guvernul le-a impus comunității israelite din România.
Cea mai mare contribuție cerută evreilor a atins cifra de 4 miliarde lei, ceea ce la cursul dolarului din acea vreme, de circa 400 lei un dolar, reprezenta contravaloarea a 10 milioane dolari. Alte contribuții, de sume mai mici, erau cerute fără întrerupere de Centrala Evreilor. Într-o zi, pentru repararea unei biserici, în altă zi, pentru procurarea unui lucru necesar faimosului Comitet al Patronajului Lucrărilor Sociale, condus de doamna Antonescu, în altă zi pentru Crucea Roșie, pentru invalizi, pentru refugiați ș.a.m.d. , orice ocazie era bună pentru a-i tapa de bani pe evrei.
Când guvernul a emis, în 1941, împrumutul său interior de 4,5%, fiecare trebuia să subscrie după mijloacele sale, în general pentru concurența unui salariu lunar. Pentru evrei aceste subscrieri obligatorii au fost mărite de patru ori. Astfel, dacă administrația societăților și rentierii au subscris unui împrumut cu o sumă egală cu 35% din totalul valorilor și obligațiilor avute în 1940, subscrierile evreilor cu acest titlu vor fi egale cu 140% din încasările lor din anul 1940.
Diverse măsuri au fost luate împotriva evreilor care exercitau diferite profesii. Este vorba de cele stabilite de prevederile decretului-lege din 1941 care exclud străinii de la comerțul cu cereale. În noiembrie 1941 evreilor farmaciști li se vor retrage licențele.
Evreii sunt folosiți pentru munci de interes general, mai ales pentru lucrări de terasament (infrastructurile căilor ferate), diguri, șanțuri antitanc etc. Municipalitățile le-a încredințat măturatul străzilor și strângerea zăpezii. Într-un cuvânt, se acționa pentru umilirea lor. Medicii evrei trebuiau să-și menționeze originea etnică pe ecusoane și pe rețetele emise.
A fost, de asemenea, repus în vigoare un decret al lui Cuza, conform căruia creștinii nu pot fi folosiți ca servitori în familiile evreiești.
Reglementări ale poliției prevăd ca evreii să nu-și facă piața decât între anumite ore ale zilei. Aceste reglementări nu vor putea fi însă aplicate decât în Bucovina recucerită, Antonescu neîndrăznind să impună în altă parte obligația de a purta steaua lui David. În Bucovina această insignă fiind obligatorie, evreii se văd constrânși să-și facă piața între orele 9.30-11 dimineața și sunt consemnați să stea în casă între orele 20.00-6.00. Bineînțeles, în toată România nici un evreu nu putea avea telefon și nici aparat de radio.
4. Masacre și deportări din ordinul comandamentului german
Până la 21 iunie 1941 nu s-au mai repetat crime asemănătoare celor care au însângerat cartierele evreiești din București în nopțile de 21 și 22 ianuarie. Dar din ziua în care încep operațiunile militare împotriva U.R.S.S., masacrele se reiau. De data aceasta, ele se execută deliberat, cu sânge rece, din ordinul comandamentului german. Astfel la Iași, în ultimele zile ale lunii iunie, mii de evrei sunt executați, fără a se putea ști ce a declanșat acest masacru și nici cunoaște exact numărul victimelor. Se pare că ar fi vorba de 20.000. Alte masacre vor avea loc, în continuare, în Bucovina, Basarabia și, de asemenea, în Transilvania, aflată atunci sub suveranitate ungară. Pe de altă parte, guvernul hotărăște deportarea în Transnistria – teritoriu între Nistru și Bug, pe care-l credea definitiv alipit României – a evreilor din Bucovina și Basarabia ca și a altor evrei din vechiul Regat, mai ales din provincie. Cu aceeași ocazie sunt deportați numeroși țigani, de care Antonescu avea oroare. Înainte de a trece frontiera, fiecare deportat era „ușurat” de orice obiect de valoare, pentru care i se dădea o chitanță. Când deportații se întorceau în România, li se înapoiau numai obiecte fără valoare, ceasurile de aur și diamantele dispăreau. În rest, deportaților le rămânea foarte puțin, majoritatea mureau în Transnistria.
Nici o statistică n-a fost întocmită pentru evreii masacrați sau deportați. Se estimează că numărul lor este între 200.000 și 300.000. În 1930 existau în România 760.000 evrei, iar la începutul anului 1947 comunitățile nu numărau mai mult de 430.000. Numai în Maramureș populația evreiască a scăzut de la 39.000 în 1930, la 5. 600 în 1947.
5. Considerații asupra persecuțiilor evreilor
Dacă la început persecuțiile contra evreilor au fost considerată de populația română drept chestiuni de inimă, ulterior ele au fost caracterizate drept odioase.
Burgheziei orașelor nu putea să nu-i fie teamă pentru stabilitatea socială văzând evreii din clasa lor măturând drumurile și degajând zăpada. Din ziua în care situația militară devine defavorabilă Axei, românii încep să se teamă de reacțiile evreilor în ziua victoriei aliaților și să calculeze cât de scump vor plăti umilințele stupide și tratamentele dure care au fost impuse evreilor. Este incontestabil că Antonescu și-a dat devreme seama de greșelile care, în acest domeniu, au fost comise succesiv de legionari și germani. El s-a străduit de mai multe ori să facă suportabile măsurile pe care era obligat să le ia împotriva evreilor.
Din tot ce s-a făcut pentru ruinarea și decimarea evreilor, statul român nu va realiza un mare profit de vreme ce în 1944 a trebuit să restituire evreilor bunurile confiscate. Marii beneficiari au fost armenii și germanii și, bineînțeles, la urmă rușii. De îndată ce cămășile verzi au venit la putere și au început confiscările și exproprierile, armenii și germanii au acaparat de îndată interesele evreilor. Concurența evreiască fiind rapid reprimată, afacerile lor au beneficiat din plin de prosperitatea pe care a cunoscut-o România în timpul războiului. Armenii câștigau în întreprinderile textile profituri enorme pe care, în scurt timp, le transferau la loc sigur în străinătate. Germanii, de asemenea, și-au dezvoltat în mod considerabil influența economică în toate domeniile. Cum toate profiturile au fost transferate în 1945 în U. R. S. S., sub pretextul reparațiilor de război, toate eforturile depuse de către naționaliștii români pentru eliminarea evreilor din economia lor, au condus la instalarea rușilor în România.
Pentru cine nu invata, istoria se repeta, pana invata !
Bai Rogojina, iar lingi tuhasul hebreilor? Tu, fost tortionar bolsevic, nu mai pleci? Te asteapta Ana Pauker si Brucan.
=== Ambasadorul Killinger – „stăpânul României” ===
Orice asemanare cu fapte, intamplari sau personaje din actualitate este pur intamplatoare.
Hai, bre, I. Antonescu a fost un patriot: a omorat evrei, a omorat gitani, si-a omorat armata la Cotul Donului si a pierdut Basarabia definitiv ca despagubire de razboi. Trebuia impaiat asta sau pus in formol langa aia lui Terente. Daca nu bagati la cap, istoria se repeta !
Domnule General ,
Ma asteptam de la dv la o abordare critica a evenimentelor nu la reproducerea mantrelor “literaturii” holocaustomane .
Inainte de orice sa notam ca elementul evreiesc nu a fost unul loial tarii .
Abordez un nr restrans dintre prolemele ridicate .
Sa le luam pe rand :
-politica de “romanizare si-a avut ratiunea in extinderea controlului asupra economiei tarii ; ea n-a fost un fenomen masiv, din simplul motiv ca preluarea unui nr prea mare de afaceri risca sa prabuseasca economia din lipsa de personal calificat . Preluarea s-a facut prin vindere/cumparare . Beneficiari au fost sasii si svabii. Elementul evreiesc controla economia si faptul s-a vazut in timpul guvernului Goga.
– evreilor li se cer contributii de razboi . O compensare pt ca Antonescu nu putea trimite evrei pe front intrucat s-au vadit a nu fi un element loial . Evacuarea Basarabiei si Bucovinei , au dovedit-o . Contributia consta in bani si munca obsteasca in Romania , in timp ce romanii mureau pe front.
-“ În 1930 existau în România 760.000 evrei, iar la începutul anului 1947 comunitățile nu numărau mai mult de 430.000” .
Dupa pierderile teritoriale ale Romaniei din 1940 , nr evreilor ( grosso modo ) :
760.000 – [ 200.000 (Basarabia ) + 150.000 (Ardealul de Nord)] = 410.000
– Cu privire la masacrarea / exterminarea evreilor , “ar fi necesarã prezentarea de dovezi cu privire la ceea s-a intâmplat cu evreii deportaţi in localitãţile menţionate , dacã au fost omoraţi , câţi , de cãtre cine , din al cãrui ordin şi in ce condiţii (…) “ (Serban Alexianu ). Despre evrei masacrati in masa nu exista rapoarte si date . Singurele rapoarte credibile – Raportul reprezentantului Crucii Rosii Elvetiene si a Nuntiului Papal in Romania nu sprijina teza masacrelor .
tomlin, ce poti invata dintr-o astfel de istorie? Cumplit de trist!
Pentru mincinosi: ordinele si operatiunile militare se inregitreaza intr-un registru. I. Antonescu a fost criminal de razboi judecat si executat. Pagubele au ramas Romaniei. Care bosorogi de peste 80 de ani mai sustin azi pe legionari, 1-2 ?
@tomlin: Cu ce e vinovat Antonescu pentru pierderea Basarabiei? Ce ii poti raspunde lui nae girimea?
„ce poti invata dintr-o astfel de istorie?” (core)
Inveti pe cine sa alegi conducator sau treci, ca Elvetia, la democratie directa, nu reprezdntativa. Evident, toata istoria omenirii este ingrozitoare, dar mai exista si optimisti ca tine care cred ca ne apara un Inexistent.
„Cu ce e vinovat Antonescu pentru pierderea Basarabiei?”
A fost pe partea gresita a razboiului, cu nazistii, trebuia sa se opreasca la Nistru, i-au spus-o si rusii. Imbecilul si-a zis ca ajunge cu hitler pana la Moscova si recupereaza tot. Asa a crezut si Nae-polion, asa au crezut si ukranii alaturi de americani. Inganfarea le-a luat mintile si au pierdut teritoriile.
D=le General, la articolul anterior am facut si eu un comentariu. Cum este posibil contrar Constitutziei sa fiu cenzurat???
Dvs zburdatzi pe aici cu partea goala sau plina a paharuluui daca vretzi. Chiar va incadratzi perfect in politica Coloniala a khazarilor shi a altor apatrizi, mai ales ca vor sa puna obligatoriu la shcoala invatzatura lor marxist leninista, izvorita din putzul gindirii a Rabyiilor lor parazitare, chiar shi in tzara sfinta. Cred ca parcurgetzi acelashi drum lung de explicatzii a la tov.Severin care a mai facut shi ceva pushcarie pentru gainariile lui. Ar fi cazul doar sa fitzi mai onest shi sa spunetzi simplu ca evreii sunt bunii, dar le pute la nas romanashul nostru, pentru ca numai ei se cred Dumnezei. Isus tot atit de simplu le-a zis ca nu va ramane piatra pe piatra daca nu respecta Adevarul. S-ar zice ca la sfirshitul razboiului Legionarul Verde tov. khazaar ZZelea care vrea kkharetzul mare, vs. tov.khazar tov.Putin, Legionarul Roshu galbejitul, vom avea schimbarea paradigmei in materie de Alo!Genii la distrugerea Planetei, precum razboiul dintre Abel shi Cain, de a fost nevoie sa fie scris Noul Testament salvator, dar nerecunoscut de ei religioshii nici inziua de astazi, asha cum nu vor sa recunoasca crimele facute de ei nevinovatzii…Politica de alba neagra a Rromica Ylici cu regii shi imparatul lui, plus gashka khazaara de nomenclaturishti nu au adus nimic bun, decit cea mai mare Tradare Natzionala >>>W1+2.
Continuatzi ca va fi din ce in ce mai interesant, poate la sfirshit cu concluziile.
O zi buna.
Con
Zice autorul: „Iată, deci, evreii deposedați de toate bunurile imobiliare”. Pai, cu un paragraf mai sus, insirase o multime de evrei carora NU li se luase nimic! Sa fie chiar atat de grea limba romana pentru jurnalistii care scriu despre evrei?!?
@tomlin: Vorbesti prostii cu vehementa ignorantului. Au spus cumva rusii ca, daca nu se trece Nistrul, Basarabia revine la Romania??? Putina minte mai ai (ne)omule si aceea plina de gargauni.
Pentru cei cu tichie de pe aici și nunumai, citiți cartea document Chestiunea evreiască, scrisă de Mihai Eminescu și apoi dați-vă cu presupusul, a-ți înțeles?
Domnule Rogojan,
Ca să-și dea seama cititorii cît de obiectiv e autorul unui articol pe tema evreilor, ar fi normal că autorul respectiv să-și decolare naționalitatea. De ce să și-o ascundă? Dacă spune adevărul (istoric), n-are de ce să nu o facă.
Păreți bine documentat și vreți să lăsați impresia obiectivității în analiza temei deportării de către guvernul României de la acea vreme a evreilor, și totuși puneți intenționat, tendențios, deportarea evreilor din teritoriul ocupat de către Ungaria în spinarea guvernului român. Și numai asta și vă descalifică.
Am avut colegi și prieteni evrei care au povestit ce s-a intimplat cu familiile lor atunci. Toți au povestit că au supraviețuit datorită lui Antonescu și guvernului României. Ați auzit de Safran, marele rabin al României care s-a refugiat în Elveția? În 1990 a dat un interviu în care a declarat că norocul evreilor din România a fost Antonescu.
Mai încet cu minciunile, că nu vă fac cinste.
6:43, 8:46, asa se pune problema?
O iubim pe Maicuta Domnului si ne rugam la Ea sa ne ajute in ceasuri de cumpana dar fii ei au fost rastigniti de mii de ori si nu ne-a durut durerea ei. Ea nu a lacrimat pentru fiecare fiu al ei, ucis nevinovat? Asta a fost istoria si sa dea Bunul Dumnezeu sa nu se mai repete in veci!
Exista justificari pentru crimele din acele zile?
Legionarii au omorat elita politicii romanesti, au fost omorati ei, au omorat evrei… Exista justificari pentru atatea crime?
6:43, 8:46, o iubiti pe Maica Domnului, va rugati la Ea, il iubiti pe Iisus Christos, va rugati la El, aveti prieteni evrei care nu v-au tradat niciodata prietenia dar ramaneti de piatra cand cititi din istorie despre ororile intamplate relativ recent! Mai si incercati sa le justificati!
Dumnezeu sa ne ierte!
Asta a fost istoria si sa ne rugam Bunului Dumnezeu ca nicio fiinta umana sa nu mai cunoasca teroarea!
1. Isuse veșnic călător
Prin lumea de păcate
Tu bați strein și iubitor
La ușile-ncuiate.
2. Nimic Tu nu ceri nimănui
Când bați și-aștepți să vină
Ci vrei să lași în casa lui
Din pacea Ta divină.
3. Ai vrea din viața Ta să-i dai
Căci viața lui e moartă
Dar el nu vrea, Tu plângi și stai
Afară lângă poartă.
4. Tu regele iubirii-ai sta
Pe veci de veci cu dânsul
Și bați, aștepți dar el nu vrea
Și stând te scapă plânsul.
5. Eram copil când te-am văzut
La poarta mea, streine.
Și să-ți deschid ai tot bătut
Să intri și la mine.
6. Dar lumea-mi spuse să nu viu
Că viața Ta-i amară
Am vreme colo mai târziu
Și Te-am lăsat afară.
7. De-atunci trecură ani șirag
Pe viața-mi amărâtă
Tu tot ai plâns streine drag
La poarta zăvorâtă.
8. Târziu ți-am auzit din nou
Chemarea Ta duioasă
Înceată, stinsă, un ecou
O lasă-mă în casă.
9. O lasă-n suflet să străbat
Cu pacea mea cerească
Cât ceru-n larg și lumea-n lat
Nu pot să-ți dăruiască.
10. Dar lumea-mi spuse să te las
Afară și-astă dată
Tu iar la ușă ai rămas
Și ușa încuiată.
11. Te-am auzit ani mulți pe rând
Chemându-mă pe nume
Dar n-am deschis iar Tu plângând
Te-ai dus strein în lume.
12. Dar astăzi singur mă-nfior
De-a mele fapte rele
Isuse și Te chem cu dor
În noaptea vieții mele.
13. Mai vino iar Isuse blând
Mai bate iar o dată
Te-aștept cu sufletul plângând
Și ușa descuiată.
Hitler l-a ales pe Antonescu, militar cu onoare reprezentind tzara shi nu pe Legionari, pentru ca shtia ca aceshtia erau vopsitzi roshu cu ascutzirea luptei de clasa, adica a lui Stalin=razboi hibrid. Ca shi acum U.E.=Ukryana vs.Rusia, situatzia geopolitica in Europa nu prea era diferita, pentru ca Stalin vroia nu numai Romania tzara NEUTRA, ci intreg Balkanii, de aici nu putea fi vorba de impartzirea shi desfintzarea Romaniei precum Polonia. Mai mult folosind Hungaria prin retrocedarea Ardealului de Nord, s-a reushit salvarea de un dezastru mai mare, pentru ca a ajuns sa domina crestele Carpatzilor, shi sa apere petrolul nostru (care era necesar razboiului conform inregistrarii din Finlanda), iar pe Stalin l-a potolit aruncind o ciosvirta Bukovina de Nord, care le sta in gat precum shi Basarabia shi acum=moarte lenta dar sigura. Lui Antonescu i-a promis retrocedarea Ardealului de Nord dupa terminareaa ostilitatzilor. Nu se prea vorbeshte de demobilizarea partziala a ostashilor din 1942, cind Antonescu a stopat lupta, considerind ca obiectivele au fost atinse, dar asha nu poate fi, dovada acest razboi a celor 2 khazari Zelea vs.Putin. Kamunishtii au spus ca Antonescu a inrobit tzara, dar realitatea ca el a obtzinut pretzul griului shi petrolului in aur, iar dotoriile Germaniei de 45 mild.euro neplatite nici azi au fost prescrise de tov.Base/Petrov. Altzi khazari ca M.R.U. au cedat ca de la khazar la khazar, fondul Godju, mankurtul Levantzica Tzapului Basarabia, samd. Deci Alo!Geniile noastre ne-au pagubit mai rau ca WW1+2=cea mai mare Tradare Natzionala. Khazarii shi altzi apatrizi ca ei se cred Dumnezei, dar Iisus le-a spus ca daca nu respecta Adevarul(virusare Mondiala de ei) nu va ramane piatra pe piatra. Cred ca in curind vom avea schimbarea paradigmei, pentru ca popoarele nu pot fi pacalite la nesfirshit.
O zi buna.
Con
P.S.WW2 a fost cacialmaua derbedeilor, cu cashtigatori stabilitzi din star prin tratate secrete, greu de prevazut ca acum…
Rog a se reține că acest serial este o restituire a unui document anonim redactat de o personalitate a vremii și datat 15 octombrie 1948, care nu exprimă opiniile noastre personale. Conținutul trebuie raportat la contextul și mentalitatea epocii, nu la etalonul cunoștințelor actuale.
@Aurel I. Rogojan spune:
20 APRILIE 2023 LA 10:07
Da, sursa dvs.este „Eugene Desire Antoine Mittelhauser. (7 aug. 1872 – 29 dec. 1949) general francez, șeful statului major al armatei cehoslovace ,
Ca si Ioan Talpres ,foarte ahtiat dupa sursele straine,mai putin curajul fata de realitatea noastra.
Realitate care denota ca dimpotriva ANtonescu a salvat multi evrei !
Dar o tineti langa cu ura impotriva maresalului determinat de luarea Basarabiei de catre Stalin, data de Ribbentrop-Hiler prin dezinteresul fata de „regiunea”sud-estica!
Victima a lui Hitler,Stalin si a regelui Mihai care nu l-a aparat ,rege Mihai las ca si tatal sau Carol II, cit si victima a Moscovei vinovata total ,Antonescu a fost onest,patriot si demn.
N-am urmarit „seriall” si bine am facut daca este scris dupa sursa franceza ,francezii ca si nemtii, englezii nu de putine ori ne-au „facut istoria”conform conceptiilor si culturii lor,
si de multe ori ,istoricii ns.ori nu au curaj sa contrazica „eminentele „”monstrii sacri „,ori sunt inabusiti de glasuri oficiale rinduite ierarhic,subordonate „directiei a V_-A”(despre care n-am habar cu ce s-a ocupat,din auzite ?)
Asa incat comentatorii ce se opun variantei”franceze”si nu numai,bine fac ?!