Yayoi Kusama, artista care a făcut infinitul vizibil, a murit la 97 de ani

Copilăria

S-a născut pe 22 martie 1929, la Matsumoto, și a crescut într-o familie înstărită. Părinții aveau o afacere cu semințe și plante. Relația cu mama a fost tensionată. Ea spera ca Yayoi Kusama să aibă o viață convențională, departe de artă.

Pe la 10 ani, a început să aibă percepții neobișnuite. Spunea că aude florile cum îi vorbesc, iar desenele realizate de ea încercau să surprindă toate percepțiile pe carele avea. Așa au devenit bulinele sale o adevărată semnătură artistică.

Drumul spre America

A început să picteze în tradiția japoneză după terminarea războiului, însă a renunțat la scurt timp, regulile i se păreau rigide, nu putea exprima ceea ce simte. I-a scris atunci Georgiei O’Keeffe, i-a trimis și câteva lucrări, apoi i-a cerut sfaturi despre cum ar putea intra în lumea artei americane. Pictorița i-a răspuns, iar plecarea spre Statele Unite s-a întâmplat în 1957. Un an mai târziu, Kusama se muta definitiv la New York, scrie urban.ro.

Frigul și sărăcia

Tânăra japoneză era hotărâtă să reușească, însă New York-ul acelor ani era dominat de bărbați și de expresionismul abstract. Nu avea bani, ci doar ambiție. Locuința nu era una încălzită, avea bani puțini pentru mâncare și căldură. Picta ca să nu mai simtă frigul, după cum a și recunoscut.

Este perioada în care a început să lucreze la seria Infinity Nets, pânzele erau acoperite de mii și mii de forme care se repetau la nesfârșit. În anii ’60, numele ei era pomenit alături de cel al altor artiști precum Andy Warhol, Claes Oldenburg, Frank Stella sau Donald Judd. Dar Kusama nu doar picta, făcea și film, sculpta.

Instalațiile cu oglinzi

În 1965 a realizat una dintre lucrările definitorii ale carierei sale: Infinity Mirror Room-Phalli’s Field este lucrarea care o reprezintă cel mai bine. Realizată în 1965, prin jocul acela al oglinzilor, obiectele din încăpere se multiplicau, iar spațiul aproape că ajungea să te hipnotizeze. Decorul te invita parcă să te fotografiezi. Este ceea ce, la 50 de ani distanță, avea să facă Instagram.

Un an mai târziu, la Bienala de la Veneția din 1966, a expus neoficial Narcissus Garden, adică 1.500 de sfere reflectorizante pe care a încercat să le vândă publicului, sub mesajul „Your narcissism for sale”. Vânzarea a fost oprită de organizatorii, însă momentul a rămas un reper în carieră.

Între atelier și spitalul de psihiatrie

Kusama s-a întors în Japonia în 1973, iar patru ani mai târziu, după o perioadă marcată de probleme psihice și episoade depresive, a decis să se mute voluntar într-un spital de psihiatrie din Tokyo. Se afla aproape de propriul atelier și pleca dimineața la lucru, pentru ca seara să revină în spital. Zeci de ani a făcut asta, iar arta i-a oferit în tot acest timp echilibrul de care avea nevoie.

Ignorată aproape complet pentru o vreme, o expoziție din 1989, care a avut loc la New York, a readus-o în atenție. În 1993, Kusama avea să reprezinte Japonia la Bienala de la Veneția. Au urmat apoi și alte expoziții în unele dintre cele mai mari muzee ale lumii. În 2017, s-a deschis la Tokyo muzeul care îi poartă numele, Yayoi Kusama Museum.

Un fenomen cultural global

În ultimele decenii, Kusama a devenit una dintre cele mai vizibile artiste. Cunoscută pentru dovlecii ei cu buline, imaginea a devenit un simbol, iar instalațiile Infinity Rooms au strâns la un loc milioane de vizitatori. Parteneriatul cu Louis Vuitton a făcut însă trecerea sa din spațiul muzeal pe tărâmul modei.

Ar fi nedrept însă dacă am reduce opera sa la buline și la efecte vizuale spectaculoase. Conceptul din spatele lucrărilor era de ștergere a eului într-un univers de forme repetate la infinit și a stat în spatele lucrărilor sale. Bulinele funcționau, în concepția sa artistică, ca o modalitate de a dizolva limitele dintre corp, obiecte și spațiul din jur.

E chiar un paradox al biografiei sale, pentru că Yayoi Kusama a încercat în întreaga sa carieră artistică să se contopească cu infinitul și să dispară, însă rezultatul a fost tocmai opusul. Până aproape de finalul vieții, la 97 de ani, Kusama nu a încetat să picteze.

Citește și: Parfum de artă contemporană la Hong Kong