Parfum de artă contemporană la Hong Kong

Hong Kong este ca o punte între Orient şi Occident şi este una dintre capitalele cele mai dinamice din lume. O metropolă de avangardă, care a organizat acum un mare eveniment dedicat artei contemporane: “Art Basel”.

În 15 mai s-a deschis la Hong Kong unul dintre cele mai mari târguri de artă contemporană din Orient, pe care megapolisul chinez îl găzduieşte pentru cel de al doilea an consecutiv. Peste 2.000 de artişti, 245 de galerii provenind din 39 de ţări, jumătate dintre ele cu sediul în Asia, 60.000 de vizitatori în cinci zile, opere evaluate la preţuri mergând până la 2 milioane de dolari, precum cea a japonezului Yayoi Kusama, care a vândut un lot compus de 18 piese pentru suma de 97 de milioane de dolari.

În urmă cu doi ani, “MCH Swiss Exhibition”, societatea care gestiona “Art Basel”, a cumpărat 60% din localurile independente din “Hong Kong Art Fair”, marcând cu brandul ei internaţional rolul strategic al artei contemporane în Hong Kong. Numai în compartimentul licitaţiilor, la sfârşitul anului 2012, Hong Kong se poziţiona pe locul al IV-lea, cu 97 de milioane de euro în tranzacţii, după New York, cu 344 de milioane, Londra cu 220 de milioane şi Beijing cu 203 milioane de euro. Şi asta în timp ce guvernul chinez a făcut o investiţie de peste 200 de miliarde de euro pentru proiectul “West Kowloon Central District”, pe o suprafaţă de 40 de hectare, dorind să înfiinţeze aici cel mai mare muzeu de arte vizuale din Asia, a cărui deschidere va avea loc în 2017, proiectul fiind încredinţat arhitecţilor Herzo&De Meuron.

Yayoi Kusama, Flori care înfloresc la miezul nopţii

În cartierul Amiralităţii, “Asia Society”, găzduită în vechile depozite de explozivi ale armatei engleze, oferă 3.650 de metri pătraţi de expoziţie: “În anii ‘80, Hong Kong era un deşert cultural, povesteşte directoarea Alice Mong. Scena contemporană este recentă. Lucrurile au început să se schimbe cu adevărat odată cu participarea Hong Kong-ului la Bienala de la Veneţia în 2001. Noi nu avem încă un muzeu de artă contemporană demn de acest nume, care să răspundă standardelor internaţionale”, spune Connie Lam, directoarea executivă a “Hong Kong Arts Centre”.

Hong Kong, capitala artei contemporane

Muzeul care va fi deschis este dedicat culturii vizuale a secolelor XX şi XXI şi proiectul-far este “West Kowloon Cultural District”, cu o splendidă deschidere către Victoria Harbour. “Nimic nu a fost făcut pentru artele vizuale şi suntem parcă în epoca colonială”, explică Lars Nittve, director executiv. Hong Kong este oraşul care are o mare libertate de expresie.

Tot mai mulţi investitori străini confirmă faptul că Hong Kong este locul unde se fac cele mai mari afaceri corecte: 97,2 milioane de euro în 2013, ceea ce semnifică 9% din factura globală a pieţei de artă contemporană. Acolo poţi întâlni colecţionarii care cu siguranţă sunt cei mai bogaţi cumpărători de artă din lume (numai China singură reprezintă 90% din piaţa asiatică şi 25% din piaţa mondială de artă, cu o creştere de 5%), dar şi patrioţii, naţionaliştii, care cheltuie o sumă foarte mare de bani pe arta şi anticariatul locale.

Zao Wou-Ki, Fără titlu

Anul acesta, la “Art Basel Hong Kong” au putut fi admirate opere de mari dimensiuni din sectorul “Encounters”, proiectate pentru a decora târgul, selecţionate de Yuko Hasegawa, curatorul şef al “Muzeului de Artă Contemporană” din Tokyo, sau marele cub colorat, proiectat de Cecilia de Torres la New York, ale cărui panouri îşi schimbă formele ca într-un extraordinar joc de oglinzi. E de notat şi participarea publicului care interacţionează cu operele, precum cea a artistului german Carsten Nicolai, care cu lucrarea “Pulse” iluminează din timp în timp zgârie-norul cel mai înalt din Hong Kong, “Marea Inimă” roşie a lui Tracy Emin acoperă faţada unui alt loc emblematic al oraşului, unde scrie: “Inima mea este alături de voi”. Poate pentru a demonstra că banul dă naştere la artă, dar arta urmează întotdeauna pasiunea.

Piaţa de artă merge acolo unde sunt bani

Pictură de Zang Daqian

Până în 18 mai, Târgul “Art Basel” de la Hong Kong a reunit profesionişti, artişti şi colecţionari, cu o prezenţă masivă a celor asiatici.

Timp de o săptămână, în vechea colonie britanică, galeriile au fost vedete. Mai ales la “Centrul Congreselor”, unde s-a desfăşurat cea de a doua ediţie a Târgului aflat sub egida “Art Basel”. O întâlnirea a creatorilor occidentali şi orientali, cu o dominantă firească a celor asiatici, dominaţi de instalaţia de 60 de metri pătraţi a chinezului Xu Qu.

În această parte a globului, unde se află o serioasă concentrare de miliardari veniţi din China continentală sau din Singapore, Hong Kong, aflat în plină dezvoltare, a cucerit un loc important în domeniul pieţei de artă.

Zeng Fanhzi, Ultima cină, adjudecată pentru 23,3 milioane de dolari

S-au instalat un număr important de galerii internaţionale, ca “Gagosian”, “Acquavella”, “White Cube” sau “Pearl Lam”, iar francezii Emmanuel Perrotin şi Édouard Malingue propun expoziţii separate la “Yuan Yuan”. Belgianul Axel Vervoordt a inaugurat un nou spaţiu cu opere monumentale de El Anatsui, iar “Sotheby’s” şi “Christie’s” s-au implantat deja.

Magnus Renfrew şi Marc Spiegler şi-au deschis deja galeria “Applicat-Prazan”, cu o pânză monumentală de Zao Wou-Ki (1991).

Mulţi îşi pun întrebarea dacă Hong Kong va deveni un centru mondial al culturii, întrucât are deja un statut de centru nevralgic al artei contemporane.

Basel la Hong Kong

Câţiva galerişti şi-au trasat deja calea. Francezul Édouard Malingue, fiul celebrului negustor parizian, în 2010 a deschis o galerie pe Queen’s Road, artera principală a oraşului. Simon Lee, Ben Brown, Lehmann Maupin, Pearl Lam sau Larry Gagosian investesc într-un edificiu patrimonial, “Pedder Building”, în timp ce galeriile “White Cube” şi “Emmanuel Perrotin” au optat pentru imobile pe Connaught Road.

Aceasta le dă idei proprietarilor de restaurante care au ambiţia de a transforma adresele lor în locuri de întâlnire de neuitat. La “Sevva”, colecţionara Bonnie Gokson a etalat opere semnate de Vik Muniz sau Iván Navarro şi o serie de fotografii de format gigantic, realizate de Candida Höfer.

Art Basel 2014

Inconvenientul este că deşi evenimentul artistico-glamour reuneşte artişti, colecţionari şi negustori planetari, este încă deconectat de scena artistică locală. “Prea puţini artişti trăiesc din arta lor şi mulţi sunt profesori”, iar marii artişti nu au contact cu creatorii locali. “Suntem în plin paradox, observă Chow Chun Fai. Pe de o parte se vorbeşte de un boom al artei chineze, iar pe de altă parte, creatorii din Hong Kong nu sunt consideraţi artişti chinezi. Creatorii din Hong Kong au maniere foarte individualiste. Nu există un efect de grup precum în China continentală. Arta pe care eu o produc este mai puţin monumentală, mai curând intelectuală şi conceptuală”.

O mare “Venus” din metal, albastră, de Jeff Koons, bronzul “Femeia crocodil”, de Claude Lalanne, o mare pictură în ulei de Zao Wou-Ki şi numeroase bronzuri de Anthony Gormley sunt numai câteva dintre operele cu care este răsfăţat publicul la Salonul “Art Basel” de la Hong Kong.

Zhang Xiaogang, Familie nr 3

Galeria Bernier/Eliades a prezentat “Slanted Dump Truck” de Wim Delvoye, o superbă sculptură în oţel inoxidabil, realizată cu laser, în timp ce “Blum & Poe” au expus “Wicked Looking”, o impozantă sculptură de Yoshitomo Nara. Un alt bronz al său, “Putting Out a Small Tongue”, a fost expus la “Pace Gallery”. Ca de obicei, numeroase opere de Yayoi Kusama au fost propuse vizitatorilor, cele mai vechi, ca “Increment in the Spring”, din 1986, la “De Sarthe”, altele mai recente, mai ales o serie de flori, la “Innes & Nash”.

Vas din porţelan pictat de Chu Teh-Chun

Lucrări ale marilor maeştri ai secolului al XX-lea au fost de asemenea etalate: Marc Chagall, Pablo Picasso, Henri Matisse, Modigliani şi Fernand Léger. Creaţiile minimaliste ale lui Lucio Fontana i-au sedus pe cumpărătorii asiatici, întrucât maestrul italian a fost reprezentat de diferite galerii: “Karsten” (Grecia), “Mazzoleni Galleria d’Arte” şi “Tornabuoni Art”. Printre artiştii asiatici, operele maestrului chinez Zao Wou-Ki au fost, de asemenea, expuse la Salon, în timp ce galeria “Sarthe” a prezentat o acuarelă fără titlu, datată 1956, o frumoasă operă abstractă pe diferite tonuri de albastru.

Waste Man de Antony Gormley

“Marlborough Fine Art” a expus două creaţii de Chu Teh-Chun, şi un vas rar de porţelan pictat de mână.

De altfel, să amintim că nu de mult, la Hong Kong, o ceaşcă, cunoscută sub numele de “ceaşca cu pui”, din porţelan alb, din epoca Ming, din perioada Chenghua (1465-1487), care provenea dintr-o celebră colecţie occidentală, pusă în vânzare pentru 15 milioane de euro, a fost achiziţionată de un miliardar chinez din Shaghai, Kiu Yiqian, pentru 26 de milioane de euro.

Un record precedent fusese obţinut tot de un porţelan chinezesc din perioada Qianlong care a fost adjudecat pentru 26,4 milioane de euro.

Jeff Koons, Venus metalica

De amintit faptul că în aprilie, la Casa “Sotheby’s” din Hong Kong, au fost de asemenea realizate preţuri record, cu un total de 86,4 milioane de dolari pentru artistul Zhang Xiaogang, cu o operă din seria “Bloodline”, intitulată “Big Family No. 3”.

În 2011, cifra record de 10 milioane pentru un triptic, “Forever Lasting Love”, părea de neîntrecut. Între alte numeroase recorduri, să-l amintim şi pe Yoshitomo Nara cu “Night Walker”, care a depăşit 2 milioane de dolari, ca şi recordul obţinut de opera artistului sud-est asiatic S. Sudjojono (1914-1986), un ulei pe pânză intitulat “Our Soldiers Led Under Prince Diponegoro”, care a pulverizat estimările de 2,5 milioane, ajungând la 7,5 milioane de dolari. Sume fabuloase au fost obţinute şi la licitaţia din 6 aprilie de către artiştii chinezi Zao Wou-Ki şi Chen Yifei, ambele opere fiind vândute pentru 8,4 milioane de dolari.

Wim Delvoye, Slanteds Dump Truck

Licitaţia de “Fine chinese paintings” a totalizat 50,5 milioane de dolari, cu un procent de vânzări extrem de înalt, de 97,3%, în care a triumfat “Landscape in Afterglow” de Zhang Daqian, provenind dintr-o colecţie privată americană, adjudecat pentru 3,1 milioane, plecând de la o estimare de sub un milion.

Un alt record, o carafă de vin din dinastia Ming a fost cumpărată pentru 36 de milioane de dolari.

“Ultima cină” a fost vândută la licitaţia din Hong Kong cu preţul record cu 23,3 milioane de dolari (17,2 miliane de euro). Dar, de această dată, nu este vorba despre capodopera lui Leonardo da Vinci. Este opera lui Zeng Fanzhi, o pictură neortodoxă, în cheie comunistă, dar având ca punct de plecare opera lui Leonardo, a obţinut un record important. Cel precedent era deţinut de sculptorul japonez Takashi Murakami. Opera al cărei titlu este “My Lonesome Cowboy” a fost vândută pentru 15,1 milioane de dolari. O operă, lungă de 4 metri şi înaltă de 2,3 metri, a fost pusă în vânzare de colecţionarii elveţieni baronul şi baroneasa Guy şi Mariam Ullens, la “Sotheby’s” din Hong Kong. O luptă acerbă s-a declanşat la telefoane şi în final oferta a fost dublă faţă de cea estimată, 10,3 milioane de dolari. Am putea conclude că a fost un mare succes la “Sotheby’s” în acea seară organizată pentru a celebra 40 de ani de existenţă în Asia, cu 90% din loturi vândute, protagonistul prin excelenţă al evenimentului fiind opera lui Zeng Fanzhi.

Expoziţie Gabriel Leung

Dar pictura lui Zeng Fanzhi nu a fost unicul record, fiind urmat de alţi 11 artişti, printre care Zao Wou-Ki, artistul francez de origine chineză, al cărui triptic a fost adjudecat pentru 11 milioane de dolari.

Este de ajuns să ne gândim la psihologia chineză; dragostea pentru joc. Chinezii trăiesc licitaţiile cu o plăcere intensă, ca un simbol al superiorităţii şi al succesului, opus mentalităţii japoneze. Casele de licitaţie “Christie’s” şi “Sotheby’s” din Hong Kong sunt o trecere obligatorie pentru a intra în marea piaţă de artă a Chinei.