Două războaie și un mare transfer de bogăție

În timpul Summitului NATO de la Ankara, președintele SUA a declarat că memorandumul de înțelegere cu Iranul la care s-a ajuns în luna iunie nu mai este valid. SUA și Iranul au început să schimbe tiruri cu rachete, Teheranul vizând ținte de pe teritoriul monarhiilor din Golf aliate cu SUA. Pe lângă loviturile cu rachete, SUA au revocat o derogare privind sancțiunile petroliere impuse Iranului – una dintre principalele realizări obținute de Iran prin memorandumul de înțelegere din iunie. Consecința cea mai importantă a acestor evoluții este blocarea traficului prin strâmtoarea Hormuz. Câștiga Rusia, aliații NATO pierd zeci de miliarde de dolari, iar companiile petroliere americane si industria militară fac profituri pe măsură. In vreme de în Ucraina mor mii de oameni în fiecare lună.

Traficul prin Ormuz se revine la cel mai redus nivel

Potrivit Reuters, în cursul zile de 9 iulie, prin strâmtoare au trecut doar șase nave cargo, față de 21 de nave, cu  zi înainte. Traficul tancurilor petroliere și pentru gaz lichefiat s-a redus la două nave, după ce abia începuse să înregistreze o creștere. Asiguratorii cer navelor să-și reconsidere planurile, în urma reluării atacurilor din Golf. Înainte de începerea războiului, la finalul lunii februarie, prin strâmtoare treceau zilnic 125-140 de nave. În faza cea mai fierbinte a războiului, fluxul a fost similar cu cel de pe 9 iulie – circa șase nave pe zi.

Companiile petroliere americane, marii câștigători

Unii dintre mari câștigători ai noii escaladări sunt companiile petroliere americane. Se așteaptă ca acestea să înregistreze profituri record ca urmare a războiului lui Trump împotriva Iranului, însă adevărata notă de plată este achitată de consumatori la pompă. Între timp, consumatorii ruși stau la coadă, după atacurile ucrainene susținute de SUA asupra rafinăriilor ruse. După reluarea atacurilor in Golf, petrolul Brent, din Marea Nordului, a crescut din nou până aproape de 80 de dolari barilul.

Consumatorii americani resimt efectele în fiecare zi. Un galon de benzină costă în medie 3,80 dolari la nivel național, cu aproape un sfert mai mult decât în urmă cu un an. Motorina este cu aproximativ 30% mai scumpă, ajungând la 4,80 dolari pe galon. În schimb, companiile petroliere, care obțin profituri record, se află pe un posibil curs de coliziune cu președintele care a declanșat războiul.

Profituri triplate, exporturi la nivel record

Potrivit Financial Times, se estimează că ExxonMobil va obține un profit net de 15 miliarde de dolari în al doilea trimestru, iar Chevron de 9,7 miliarde de dolari, fiecare de peste trei ori mai mult decât în trimestrul anterior. Principalul factor este reprezentat de prețurile ridicate ale petrolului brut, motorinei și kerosenului. Companiile americane extrag și rafinează produse energetice departe de zona de război și de Strâmtoarea Ormuz. Acestea au profitat de deficitul de aprovizionare și, potrivit FT, au exportat cantități record de petrol și produse rafinate la prețurile pieței mondiale, care sunt împinse în sus de conflict.

Casa Albă pune presiune pe industria energetică, de ochii lumii, înainte de alegeri

Guvernul SUA face presiuni pentru reducerea prețurilor înaintea alegerilor din luna noiembrie. Este un factor care influențează mult electoratul american. Un galon de benzină costă în medie 3,80 dolari, cu aproape 24% mai mult decât în urmă cu un an. În iunie, Trump a ordonat Departamentului Justiției să investigheze companiile pentru presupuse creșteri nejustificate ale prețurilor. La fel a făcut și fostul președinte Joe Biden, după izbucnirea războiului dintre Rusia și Ucraina. ”Operatorii benzinăriilor trebuie să își reducă imediat prețurile, altfel vor apărea probleme majore”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social. El susține un preț al benzinei de 2,25 dolari pe galon, un nivel atins ultima dată în 2020, în timpul pandemiei de coronavirus.

Pentru a nu pierde din imagine, democrații acuză companiile

Și opoziția democrată din SUA atacă industria energetică. Într-o scrisoare, senatorii Elizabeth Warren și Sheldon Whitehouse au acuzat companiile că obțin profituri uriașe de pe urma războiului, în timp ce familiile americane plătesc prețuri exorbitante la pompă. Ei au cerut companiilor să dezvăluie deciziile privind stabilirea prețurilor și comunicările cu Casa Albă. Companiile resping aceste acuzații. Directorul financiar al Chevron a subliniat, în iunie, că există multă înțelegere față de consumatori. Totuși, există un decalaj de timp între scăderea prețurilor petrolului și reducerea prețurilor la pompă. Potrivit Financial Times, Departamentul Justiției a refuzat să comenteze, invocând investigațiile în desfășurare, iar companiile vizate nu au oferit un răspuns.

SUA sprijină Ucraina, Rusia sprijină Iranul. Aliații plătesc

Campania ucraineană cu drone asupra infrastructurii petroliere a Rusiei a provocat o criză a carburanților. Lideri aliați din Europa arată că această campanie trebuie intensificată până la alegerile legislative din Rusia, în luna septembrie. Ulterior Kremlinul ar fi eliberat de constrângerea de a decreta mobilizare generală. În SUA, cetățenii sunt afectați de creșterea prețului carburanților ca urmare a războiului din Iran și a orientării companiilor din energie către maximizarea profiturilor. Asta afectează grav perspectivele guvernul republican condus de Donald Trump la alegerile legislative din noiembrie.

SUA sprijină discret, de aproape un an, campania cu drone a Ucrainei împotriva infrastructurii petroliere ruse. De cealaltă parte, Rusia susține Iranul furnizând informații despre țintele militare americane din Golf, potrivit CNN. Reluarea atacurilor iraniene și americane poate duce la intensificarea acestui joc de-a șoarecele și pisica. Atacurile din Golf sporesc profitul companiilor petroliere americane.

Aceeași creștere a prețului petrolului ajută bugetul Rusiei și mașina de război rusa. Un studiu realizat de Kyiv School of Economics arată că Rusia a obținut, în medie, cu 10 miliarde de dolari mai mult pe lună din exportul de petrol (ajutat de flota din umbră a Rusiei) după începerea războiului din Golf. În Declarația Summitului NATO de la Ankara se arată că aliații se angajează să ofere Ucrainei sprijin militar de 80 de miliarde dolari în 2026, urmând ca aceeași sumă să fie alocată și pentru 2027. Acest ajutor ar fi ”anulat„ de profitul adus Rusiei de doar opt luni de război in Iran, un razboi care reduce și arsenalul SUA și aduce povara refacerii acestuia.

Orientul Mijlociu va rămâne un butoi cu pulbere

Va continua această situație? Da. Aliații europeni susțin campania ucraineana cu drone, iar președintele Trump declară că escaladarea războiului dintre Ucraina și Rusia poate crește șansele încheierii sale mai rapide. În Orientul Mijlociu, guvernul israelian condus de Benjamin Netanyahu are nevoie de noi fronturi, pentru a putea câștiga alegerile din luna octombrie. Iranul este unul dintre ele. Dar, scrie Haaretz, Netanyahu își îndreaptă privirea și către o stare conflictuală cu Turcia, în special după ce Ankara a primit acceptul lui Donald Trump pentru achiziția de avioane F-35. Iar războiul din Gaza nu este încheiat, ci într-o stare latentă. În plus, The American Conservative scrie că lobby-ul israelian din SUA a lucrează pentru aprobarea unui buget al Apărării pentru 2027 care să includă noi transferuri de fonduri către Israel, să integreze tehnologia israeliana în armele americane și să creeze parteneriate pentru coproducția de arme.

Iranul și SUA se acuză reciproc de blocarea traficului maritim

După încheierea memorandumului care ar fi urmat să ducă la negocierea unui acord final între SUA și Iran, Teheranul a cerut ca transportul maritim să se desfășoare pe o rută nordică, prin apele controlate de Iran. Navele au nevoie de un permis emis de Iran. SUA, pe de altă parte, promovează o rută de-a lungul coastei Omanului, ceea ce ar limita influența Teheranului asupra strâmtorii.

Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a declarat, pe 9 iulie, că traficul aflat sub supravegherea lor a revenit recent la aproximativ 50% din nivelurile de dinaintea războiului. Totuși, această afirmație contrazice datele furnizate de analiști independenți ai traficului maritim. Teheranul acuză SUA că împiedică redeschiderea treptată a traficului prin atacurile sale. Guvernul de la Washington acuză Iranul că atacă nave pe ruta controlată de Oman, încălcând astfel armistițiul.

Memorandumul semnat în iunie prevedea că Iranul va deschide strâmtoarea Ormuz, iar SUA își vor reduce blocada asupra porturilor iraniene. Ambele părți intenționau, de asemenea, să înceapă negocieri privind programul nuclear iranian și încheierea definitivă a războiului. Aceste negocieri au fost însă blocate între timp.

Al doilea val de atacuri americane asupra Iranului

SUA au lansat, pe 9 iulie, un al doilea val de atacuri asupra Iranului. Potrivit comandamentului american Centcom, au fost lovite aproximativ 90 de obiective militare de pe coasta iraniană, inclusiv sisteme de apărare aeriană, instalații de supraveghere, depozite de rachete și drone, facilități navale și infrastructură logistică. Scopul este reducerea capacității Iranului de a ataca nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Gardienii Revoluției din Iran au anunțat ulterior atacuri asupra unor baze americane din Kuweit și Bahrain, avertizând că vor extinde răspunsul dacă SUA continuă operațiunile militare. Televiziunea publica iraniana a relatat si despre lovituri asupra unei baze militare americane din Iordania.