Criza din Rusia, strategia CIA și noua escaladare americană

Rusia se confruntă cu un deficit generalizat de carburant, ca urmare a loviturilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere. Subiectul este pe prima pagina a ziarelor din Rusia. Citat de Kommersant, vicepremierul rus Alexander Novak a recunoscut a  ”situația rămâne, în general, dificilă”. Cel puțin 80 de regiuni din Rusia se confruntă cu deficit de carburanți, iar asta afectează viața de zi cu zi a cetățenilor.

Trump este din nou de partea Kievului

Pe acest fond, președintele Donald Trump a marcat o noua schimbare a atitudinii față de Ucraina. După ce a oprit finanțarea efortului de război oferită de fosta administrație Biden și a făcut presiuni asupra președintelui Volodimir Zelenski să cedeze teritorii în schimbul păcii cu Rusia, Trump s-a apropiat de Kiev. La summitul NATO de la Ankara, președintele Trump a declarat că ”am dezvoltat o relație bună. Greu de crezut, nu?”. A arătat că, în lipsa unor stocuri de interceptori Patriot, va oferi Ucrainei licența pentru producerea acestor rachete. ”Așa nu vă veți putea plânge că nu vă oferim suficient”, i-a spus el lui Zelenski, la Ankara. Trump a spus ca va informa producătorul Lockheed Martin și că ”lucrurile se vor rezolva”. ”Este o escaladare, dar cred că o escaladare poate duce la încheierea războiului”, a spus Trump.

Kremlinul caută escaladarea, chiar și în state NATO

La Kremlin, lucrurile se văd altfel. Potrivit surselor Reuters, președintele Putin respinge negocierile de pace cu Ucraina și se pregătește pentru escaladarea conflictului. Este foarte probabil să asistăm la o astfel de intensificare în următoarele luni, spune una dintre aceste surse din Rusia. Surse guvernamentale ucrainene susțin că Rusia pregătește noi operațiuni militare, iar unii experți ruși vorbesc despre extinderea conflictului. Fostul oficial rus Andrei Ilnițki afirmă că o etapă viitoare ar putea viza baze NATO din statele baltice și România, precum și fabrici europene de armament care produc echipamente pentru Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus nu respinge aceste scenariu. Dmitri Peskov spune că Rusia trebuie să-și întărească securitatea. El respinge afirmațiile președintelui Trump cum că loviturile ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse ar contribui la încheierea mai rapidă a războiului. ”Este o anumită concepție greșită a administrației de la Casa Albă”, a declarat Peskov, potrivit Reuters.  Dimpotrivă, ”o nouă escaladare ar putea prelungi operațiunea militară specială”, termenul folosit de autoritățile ruse pentru a desemna ofensiva militară din Ucraina. Peskov a mai spus: „Cu cât armata ucraineană atacă mai mult infrastructura noastră, cu atât vom fi nevoiți să extindem zona de securitate de pe linia frontului”.

Ucraina mută războiul în interiorul Rusiei

Kievul susține că a lovit 12 petroliere ruse, un cargou și un terminal petrolier din regiunea Rostov, afirmând că acestea sprijineau armata rusă și eludarea sancțiunilor. Pierderile raportate sunt mult mai mari decat cele raportate de Moscova. Ucraina și-a extins în ultimele luni atacurile în interiorul Rusiei, în timp ce armata rusă continuă bombardamentele în adâncimea teritoriului ucrainean.

Dar economia Rusiei nu se prăbușește, arată The Economist

Da, economia Rusiei are probleme, însă nu este aproape de prăbușire, scrie The Economist. PIB-ul pe cap de locuitor al Rusiei în anii războiului a crescut cu 12%, un procent relative mic pentru piețele emergente. Iar creșterea se datorează industriei militare, care nu aduce beneficii cetățenilor, scrie The Economist. Asta în condițiile în care în Europa se vorbește despre rolul major pe care industria militară îl va juca în redresarea economică. Încrederea consumatorilor ruși a scăzut, arată Levada Center, un institut de sondare care a câștigat credibilitate după ce a fost catalogat de Moscova ca ”agent străin”. Însă, notează Levada, încrederea consumatorilor a scăzut de la un nivel record.

Exporturile de petrol sunt mai dificile, dar totalul exporturilor ruse a crescut în aprilie 2026 față de nivelul din urmă cu un an. ”Din anumite puncte de vedere, economia arată mai bine”, scrie The Economist. Salariile reale au crescut cu 25% față de 2019 și continuă să o facă. Aeroflot zboară mai mult cu 10% decât în 2025. Oligarhii cumpără mai multe produse de lux vestice intrate prin contrabandă în Rusia.

”Creșterea masivă a cheltuielilor militare reprezintă o majorare de doar 3–4% din PIB față de nivelul obișnuit dinaintea războiului — ceea ce nu este deloc neglijabil, dar nici suficient pentru a produce efecte de propagare majore în întreaga economie. Economia civilă stagnează, însă nu se află în contracție”, scrie The Economist. Dacă prețul petrolului va continua să scadă (ceea ce nu se va întâmpla, dacă SUA vor ”negocia” bombardând Iranul), iar atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere se vor intensifica, economia rusa nu va crește cu 1%, așa cum arata prognozele. ”Totuși, ar fi nevoie de măsuri mult mai radicale pentru a împiedica economia de război a lui Vladimir Putin să continue să funcționeze”, scrie revista britanica.

CIA și războiul invizibil: sprijin american pentru campania ucraineană cu drone

La Moscova, este limpede că în spatele acestor „masuri radicale” se află chiar Statele Unite. Ar trebuie să fie limpede și în țările aliate NATO, măcar pentru că The New York Times a publicat acest articol, la finalul anului trecut. După revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, parteneriatul cu Ucraina începuse să se rupă, scria The New Yorl Times. ”Dar exista și o narațiune contrară, construită în mare parte în secret. În centrul acesteia se afla CIA”.

În timp ce noul șef al Pentagonului, Pete Hegseth, îi marginaliza pe generalii americani care susțineau sprijinul pentru Ucraina, directorul CIA își proteja propriii ofițeri implicați în operațiunile de sprijin pentru Ucraina. El a menținut prezența agenției la capacitate maximă, iar finanțarea programelor desfășurate acolo chiar a crescut. Când Trump a ordonat, în martie, înghețarea ajutorului, armata americană a oprit toate formele de schimb de informații. ”Însă CIA a explicat riscurile la care erau expuși ofițerii CIA din în Ucraina, iar Casa Albă a permis agenției să continue transmiterea de informații despre amenințările rusești din interiorul Ucrainei”, scria NY Times.

CIA a încercat să câștige timp pentru Ucraina, menținând sprijinul pentru lovituri cu drone împotriva unor obiective strategice rusești. Deși atacurile cu ATACMS și informațiile de țintire au fost limitate, cooperarea pentru drone și lovirea industriei de apărare și a infrastructurii petroliere a continuat.

CIA și-a protejat oamenii din Ucraina și a lovit Rusia

Ucraina avea operațiuni de atac necoordonate, iar loviturile asupra unor obiective rusești produceau mai ales efecte simbolice. CIA și armata americană au contribuit la o strategie concentrată asupra rafinăriilor de petrol, identificând componente critice greu de înlocuit, capabile să oprească producția timp de săptămâni. După ce campania a început să aibă rezultate, directorul CIA Ratcliffe i-a prezentat planul lui Trump, care ar fi apreciat rolul discret al SUA. Evaluările americane estimau pierderi pentru economia rusă de până la 75 milioane de dolari pe zi. Sprijinul CIA s-a extins și asupra atacurilor contra navelor ”flotei fantomă” rusești, dar oficialii avertizau că eficiența operațiunii ar putea fi temporară, scria The New York Times. ”Am găsit ceva care funcționează”, a declarat un oficial american de rang înalt, adăugând însă: ”Cât timp va funcționa, nu știm”.

„Războiul dronelor” nu poate decide situația în Donbas

A funcționat și funcționează și în prezent, însă partea rusă sugerează că este mai degrabă o distragere a atenției de la frontul principal. Putin afirmă că Zelenski ar fi propus oprirea atacurilor reciproce cu drone și rachete cu rază lungă. Dar aceste lovituri, deși au atras atenția internațională, nu schimbă încă decisiv cursul războiului. ”Războiul dronelor” poate afecta inclusive statele NATO vecine, prin incidente sau lovituri intenționate care pot fi negate credibil, și poate distrage atenția de la evoluția frontului din Donbas. Dacă perspectiva pierderii unor teritorii importante din Donbas rămâne ridicată, balanța războiului nu se va schimba în favoarea Kievului.

Presiune maximă pe Rusia până în septembrie

Acum, la un an de la inițierea campaniei de lovituri aspra infrastructurii petroliere a Rusiei, președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, fost președinte al Comitetului Militar NATO, considera că Ucraina și aliații săi trebuie sa exercite cele mai mari presiuni asupra Rusiei pana in luna septembrie. Atunci vor avea loc alegeri legislative în Rusia. După acea dată, vor crește șansele ca Vladimir Putin să recurgă la o mobilizare generală. ”Este o fereastră de oportunitate pentru a exercita presiune și pentru a arata Rusiei că suntem gata să începem negocierile”, a spus Pavel, pentru The Telegraph. ”Dacă presiunea continuă, Rusia ar putea fi mai dispusă să negocieze”, a spus președintele Cehiei, arătând că populația rusă este tot mai obosită de război.

Praga respinge noi fonduri pentru Ucraina

Altfel vede lucrurile premierul Cehiei, populistul Andrej Babis. Dupa un conflict legat de reprezentarea tarii care a ajuns la Cutea Constituțională, Babis si Pavel au mers ambii la Ankara, in delegații separate. Vorbind la Praga, după summitul NATO de la Ankara, Babis a remarcat ca aliații Ucrainei vorbesc despre înarmare și majorarea bugetelor apărării, însă nu a auzit rostit cuvântul ”pace” la Summitul NATO. Babis a anunțat că Cehia nu va participa la ajutorul de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina promis în declarația finală a Summitului de la Ankara. Cehia nu participă nici la împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, deblocat de UE după schimbarea guvernului de la Budapesta. Iar Praga a anunțat că nu contribuie nici la inițiativa pentru livrare de muniție în Ucraina, o inițiativă condusă chiar de fostul guvern liberal de la Praga.