Sistemele fiscale din Uniunea Europeană înregistrează 399 de reforme pe parcursul anului 2025

Comisia Europeană a publicat noul raport anual privind impozitarea. Analiza indică o trecere a sarcinii fiscale de la consum către capital. Ponderea impozitelor în PIB-ul UE a urcat la 39,4% în 2024. Veniturile din salarii constituie principala sursă de finanțare a bugetelor.

De Stefan Lupu - Reporter special
Sistemele fiscale din Uniunea Europeană înregistrează 399 de reforme pe parcursul anului 2025

sursa: Comisia Europeană

Comisia Europeană a publicat noul raport anual privind impozitarea. Analiza indică o trecere a sarcinii fiscale de la consum către capital. Ponderea impozitelor în PIB-ul UE a urcat la 39,4% în 2024. Veniturile din salarii constituie principala sursă de finanțare a bugetelor.

Comisia Europeană a publicat raportul anual privind politicile fiscale din statele membre. Documentul analizează tendințele sistemelor de taxare și propune soluții pentru îmbunătățirea conformității. Politica fiscală rămâne un instrument central pentru prioritățile strategice actuale ale Europei, precum securitatea și competitivitatea economică.

Evoluția mixului fiscal și ponderea în PIB-ul european

În ultimul deceniu, mixul fiscal a suferit transformări constante în majoritatea statelor membre. Sarcina fiscală s-a mutat treptat de la consum către taxarea capitalului. Datele arată că ponderea impozitului pe profit și cea a impozitului pe venit au crescut în totalul încasărilor.

În schimb, taxele de mediu și impozitele pe proprietate au înregistrat scăderi. Ponderea totală a impozitelor în produsul intern brut al Uniunii Europene a atins pragul de 39,4% în anul 2024. Această cifră indică o creștere ușoară după declinul abrupt consemnat în anul 2023.

Un număr de 22 de state membre au raportat o majorare a acestei ponderi față de perioada anterioară. Impozitele pe veniturile salariale rămân sursa principală de venit pentru bugetele naționale. Acestea reprezintă 51,5% din totalul veniturilor fiscale colectate. Impozitele pe consum constituie 26,8% din total, iar cele pe capital dețin o pondere de 21,6%.

Modernizarea administrativă și digitalizarea sistemelor

Statele membre au raportat un număr de 399 de reforme fiscale în cursul anului 2025. Comisia a sprijinit aceste eforturi prin intermediul Instrumentului de Sprijin Tehnic. Proiectele derulate prin acest mecanism au vizat două direcții principale de acțiune administrativă. Aproximativ 22% dintre proiecte s-au concentrat pe conformitatea obligațiilor fiscale ale contribuabililor.

Alte 21% dintre intervenții au vizat direct digitalizarea administrării veniturilor la nivel național. Sistemele fiscale moderne sunt esențiale pentru o dezvoltare economică sustenabilă. Designul corect al acestor sisteme poate genera avantaje directe pentru piața muncii.

Acestea pot stimula investițiile în domenii cheie și pot susține inovația tehnologică în mediul privat. O politică fiscală eficientă contribuie direct la crearea unei societăți mai echitabile și mai reziliente în fața crizelor economice.

Situația României

În acest context european, România continuă să prezinte una dintre cele mai scăzute ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din rândul statelor membre. Documentul indică nevoia autorităților române de a crește gradul de colectare a veniturilor la bugetul de stat. În ultimii ani, România a demarat proiecte ample de digitalizare a administrației fiscale, susținute prin Instrumentul de Sprijin Tehnic. Obiectivul acestor reforme este reducerea decalajului de încasare la TVA și îmbunătățirea conformării voluntare a contribuabililor.

sursa: raportul Comisiei Europene

Întregul raport al Comisiei poate fi citit aici.

CITEȘTE ȘI

Ungaria aderă la Parchetul European. Comisia Europeană: „Un pas important în lupta împotriva fraudei și corupției”

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.