Cancelarul german Olaf Scholz a exclus livrarea în viitor către Ucraina de armament cu rază lungă de acţiune, indiferent de deciziile luate de parteneri, informează duminică dpa.
La un dialog avut sâmbătă cu cetăţeni din Prenzlau, statul Brandenburg (estul Germaniei – n.r.), Scholz şi-a reiterat refuzul de a livra rachete de croazieră Taurus, apreciind că o astfel de decizie ar presupune „un risc enorm de escaladare” a războiului din Ucraina.
Rachetele de croazieră Taurus, cu o rază de acţiune de circa 500 de kilometri, ar permite Ucrainei să lovească ţinte din Moscova.
„Am spus nu acestui lucru. Şi desigur că aceasta se aplică şi altor arme, dacă le-am furnizat, care ar putea atinge o distanţă aşa de mare”, a insistat Scholz. „Şi aşa rămân lucrurile. Chiar dacă alte ţări decid altfel”, a adăugat cancelarul german.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut presiuni asupra aliaţilor Ucrainei pentru a livra arme cu rază lungă de acţiune, ceea ce ar permite Kievului să atace aerodromurile militare şi instalaţiile forţelor aeriene ruse mult în spatele liniei frontului, chiar şi pe teritoriul Rusiei.
Arma cu cea mai lungă rază de acţiune furnizată de Germania este lansatorul de rachete Mars II, care poate lovi ţinte aflate la 84 de kilometri distanţă.
SUA, Regatul Unit şi Franţa, parteneri în NATO ai Germaniei, au furnizat rachete de croazieră cu o rază de acţiune de până la 300 de kilometri, notează dpa.
În prezent are loc o discuţie cu privire la autorizarea în principiu a utilizării acestor arme împotriva ţintelor de pe teritoriul rus.
Cu toate acestea, preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic Keir Starmer nu a luat încă o decizie în acest sens la o întâlnire care a avut loc vineri la Washington.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că va percepe utilizarea armelor de precizie occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva unor ţinte în interiorul teritoriului rus ca o implicare a NATO în război.
„Acest lucru va însemna că ţările NATO, SUA, ţările europene se vor lupta cu Rusia”, a avertizat Putin.
Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, s-a referit chiar la armele nucleare ale Rusiei într-o intervenţie în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite.
@Ostap Bender:
Decizia de aderare la structurile europene, in particular la NATO, a fost luata de Parlament in unanimitate. Nu imi amintesc sa fi existat voturi contra sau abtineri. Daca totusi au existat, au fost cu totul nesemnificative. Decizia a fost practic in totala consonanta cu opinia publica. Romania, prin aranjamentele de la Malta, a fost pe nedrept ostracizata si toata lumea resimtea acut acest fapt absolut reprobabil al politicii occidentale. Mai exista si amenitarea difuza a Rusiei, prin amestecul ei neincetat in teritoriul de dincolo de Prut, dar si directa la adresa Romaniei, prin declartia comandantului armatei ruse de pe Nistru ca in citeva ore ajunge la Bucuresti.