Un discurs simbolic
Zelenski a apărut într-un videoclip postat pe Telegram, îmbrăcat într-o cămaşă tradiţională ucraineană brodată, în piaţa din faţa mănăstirii cu cupole aurite Sfântul Mihail din Kiev, acolo unde sunt expuse tancuri ruseşti arse. „Ucraina îşi doreşte cu ardoare pacea, dar nu este dispusă să se predea pur şi simplu”, a declarat preşedintele ucrainean.
Donbas
Zelenski a susţinut că cererea Rusiei ca Kievul să cedeze partea rămasă din regiunea Donbas, aflată încă sub control ucrainean după patru ani şi jumătate de război, nu ar fi suficientă pentru a opri agresiunea rusă, o cerere respinsă în repetate rânduri de partea ucraineană. „Nu-i vom lăsa să preia iniţiativa, să înşele Europa şi întreaga lume făcându-le să creadă că trebuie pur şi simplu să renunţăm la Donbas şi că totul se va termina în curând”, a spus el.
Patru ani şi jumătate de război
De la lansarea invaziei ruseşti la 24 februarie 2022, sute de mii de oameni au fost ucişi, iar vaste zone din teritoriul ucrainean au fost devastate. Negocierile de pace conduse de SUA pentru încheierea definitivă a războiului au intrat în impas la începutul acestui an, după ce Ucraina a refuzat cererile Rusiei de a ceda mai mult teritoriu, iar luptele continuă cu intensitate de-a lungul unei linii de front de 1.200 de kilometri.
Situaţia pe front
Avansul Rusiei pe câmpul de luptă a încetinit în acest an, iar Ucraina a recucerit unele teritorii în sud-est. Forţele Moscovei ameninţă totuşi oraşul strategic Kostiantînivka, din regiunea Doneţk, parte a Donbasului alături de regiunea Luhansk.
Profitând de lipsa acută de rachete antibalistice a Ucrainei, Rusia şi-a intensificat în această vară campania de atacuri aeriene asupra oraşelor aflate departe de linia frontului, în timp ce Ucraina şi-a intensificat, la rândul ei, atacurile de lungă distanţă asupra rafinăriilor şi infrastructurii logistice ruseşti, cu scopul de a submina efortul de război al Moscovei.
Apel către aliaţi
Aducând un omagiu poporului şi soldaţilor care apără Ucraina, Zelenski a făcut apel la aliaţi să ofere Kievului „tot ce este necesar” pentru a pune capăt războiului. El i-a îndemnat să aducă Rusia la masa negocierilor şi să îi aplice mai multe sancţiuni, exprimându-şi speranţa că „toate frustările şi temerile” pe care Statele Unite le au în privinţa Rusiei vor dispărea. Zelenski a adăugat totodată că „China nu mai trebuie să rămână tăcută”.
Lideri străini prezenţi la Kiev
Printre demnitarii străini sosiţi la Kiev pentru evenimentele dedicate aniversării s-au numărat prim-ministrul britanic Andy Burnham şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa. Ministrul de externe ucrainean, Andrii Sîbiha, a precizat pe X, alături de fotografii cu oficialii sosiţi în gara din Kiev, că la festivităţi au participat şi prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden, preşedinta Moldovei, Maia Sandu, şi preşedintele Estoniei, Alar Karis.
Thirty-five years ago, Ukraine restored its independence!
Happy holiday, great people of a great country!
Happy Independence Day of Ukraine!
Glory to Ukraine!
🇺🇦🇺🇦🇺🇦 pic.twitter.com/krxKimsUjM— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) August 24, 2026
Prim-ministrul britanic Burnham a promis că va ajuta Ucraina cu rachete cu rază lungă de acțiune.
Prim-ministrul britanic a decis să profite de această călătorie, în onoarea Zile a Independenței, pentru a anunța furnizarea de informații clasificate către Ucraina despre componentele rachetei Storm Shadow.
Deși vor mai trece câțiva ani până când decizia va avea vreun impact asupra conflictului militar, este probabil să escaladeze tensiunile cu Moscova într-un moment deja sensibil al relațiilor dintre Regatul Unit și Rusia.
Ucraina sărbătorește cea de-a 35-a aniversare a declarării independenței sale. În alte circumstanțe, aceasta ar fi o oportunitate minunată de a trece în revistă rezultatele intermediare ale construirii statului, de a-și aminti realizările și de a stabili noi obiective pentru viitor. Dar, din păcate, țara se confruntă cu această aniversare într-o incertitudine profundă: rămâne imposibil de spus cu certitudine care vor fi granițele sale teritoriale reale, care va fi populația sa, pe ce se va baza economia și cum se va schimba sistemul politic după încheierea legii marțiale.
Prin urmare, pentru Kiev, această aniversare importantă este mai degrabă o demarcație simbolică între două epoci istorice. Ucraina care a apărut în 1991 este practic de domeniul trecutului, în timp ce cea nouă încă există în principal ca stat de mobilizare în timp de război. Contururile sale finale și conținutul socio-politic nu au fost încă stabilite și nu este garantat că acest proces va avea succes.