Zi de lucru de 13 ore și 6 zile/săptămână

Grecia este la un pas să devină primul membru al UE care introduce oficial ziua de muncă de 13 ore pentru sectorul privat, scrie Politico.

Muncitorii din fabrici, casierii și personalul hotelier din Grecia ar putea lucra în curând în ture mai lungi, țara urmând să devină primul membru al UE care introduce oficial o zi de lucru de 13 ore pentru sectorul privat.

Parlamentul urmează să voteze miercuri legislația controversată, pe fondul mitingurilor de protest planificate la nivel național. În ciuda opoziției tot mai mari din partea sindicatelor și a partidelor de opoziție, proiectul de lege este așteptat să fie adoptat fără probleme cu voturile partidului de guvernământ Noua Democrație.

De la preluarea puterii în 2019, guvernul de centru-dreapta a transformat piața muncii din țară în ceea ce consideră a fi una dintre cele mai „flexibile” din Europa. Începând cu iulie 2024, angajații din industrie, comerț cu amănuntul, agricultură și unele sectoare de servicii pot fi rugați să lucreze într-un nou program de șase zile, cu o taxă suplimentară de 40% plătită pe lângă salariul lor obișnuit pentru a șasea zi lucrătoare. Această mișcare, o schimbare împotriva tendinței către săptămâni de lucru mai scurte în unele țări europene, a fost considerată necesară din cauza îmbătrânirii și scăderii populației din Grecia și a unei lipse majore de lucrători calificați.

Grecia a fost cuprinsă de o grevă generală marți, a doua din această lună, sindicatele cerând retragerea noii legislații. Majoritatea transporturilor publice și a serviciilor publice au fost blocate pe fondul protestelor de masă.

„Orele de lucru flexibile” înseamnă în practică „abolirea zilei de lucru de opt ore, distrugerea oricărui concept de viață familială și socială și legalizarea supraexploatării”, a declarat sindicatul din sectorul public, ADEDY, într-un comunicat.

Noua legislație prevede că angajații pot lucra până la 13 ore pe zi, nu mai mult de 37,5 zile pe an, cu o limită maximă de 48 de ore pe săptămână, bazată pe o medie pe patru luni și ore suplimentare maxime de 150 de ore. Dar săptămâna de lucru de 40 de ore continuă să fie regula, iar orele suplimentare, în general, vor fi mai bine compensate, cu un bonus de 40%.

Ziua de lucru de 13 ore ar trebui să fie voluntară, fără ca niciun angajat să fie obligat să lucreze ore suplimentare, a declarat Ministerul Muncii. Însă sindicatele au susținut că angajatorii sunt avantajați în această negociere, în special într-o țară cu aproape nicio tradiție de inspecții la locul de muncă.

Legislația ar introduce, de asemenea, o opțiune pentru fragmentarea concediului anual în mai mult de două părți pe parcursul anului, programe săptămânale flexibile, contracte de două zile și angajări rapide prin intermediul unei aplicații, toate pentru a satisface „nevoile urgente ale companiilor”, se arată în proiectul de lege.

Economia Greciei și-a revenit de la criza financiară de un deceniu, care a început odată cu criza datoriilor din 2009 și a fost urmată de trei programe de salvare care au durat până în 2018. Rata șomajului, care în timpul crizei a atins un nivel uimitor de 28%, a fost de 8,1% în august, ultima lună pentru care sunt disponibile cifre. Media UE a fost de 5,9%.

Cu toate acestea, nu a existat nicio convergență cu UE în ceea ce privește restul datelor: Salariile rămân printre cele mai mici din bloc, ceea ce înseamnă că mulți greci sunt obligați să lucreze la două locuri de muncă pentru a acoperi costul vieții în creștere, în special costurile ridicate ale locuințelor. Țara este penultima în UE în ceea ce privește puterea de cumpărare, aproape jumătate dintre gospodării neputând să își permită bunuri de primă necesitate, potrivit unui raport din 2024 al Comitetului European pentru Drepturi Sociale.

Unul din cinci greci lucrează mai mult de 45 de ore pe săptămână, cea mai mare rată din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat publicate la începutul acestei luni. Conform datelor OCDE, Grecia s-a clasat pe locul cinci la nivel mondial în ceea ce privește numărul anual de ore lucrate în 2023, fiind urmată doar de Columbia, Mexic, Costa Rica și Chile.

Noile reguli de muncă vor da „un impuls sectorului privat”

Ministrul Muncii, Niki Kerameus, din Partidul Noii Democrații, susține ferm noua legislație, argumentând că aceasta „dă un impuls sectorului privat” și „întărește angajații”.

„Expresia «zi de muncă de 13 ore» implică faptul că vom lucra cu toții 13 ore în fiecare zi, tot anul. Este adevărat? Se poate întâmpla în fiecare zi? Nu, este răspunsul. Se poate întâmpla până la 37 de zile pe an sau trei zile pe lună. În al doilea rând, necesită acordul angajatului”, a declarat ea pentru Skai TV într-un interviu acordat marți.

Kerameus a subliniat în repetate rânduri că un angajat nu poate fi concediat pentru că refuză să accepte noile reguli, adăugând că, având în vedere nivelul șomajului la „minimul ultimilor 17 ani […], se poate înțelege cât de mult consolidează acest lucru poziția angajatului”.

Însă oponenții noii legi, inclusiv Dimitrios Mantzos, un parlamentar din principalul partid socialist de opoziție Pasok, au criticat guvernul în parlament marți pentru dereglementarea relațiilor de muncă, creșterea nesiguranței locului de muncă și perturbarea echilibrului dintre viața profesională și cea personală.

„Simplul fapt că discutăm aici un astfel de proiect de lege este inacceptabil, este rușinos, este înapoiat”, a declarat Efi Achtsioglou, un parlamentar din partea partidului Noua Stângă. „Este de neconceput ca în 2025 să dezbatem încă dacă să legiferăm o zi de muncă de 13 ore.”

Experții din piața muncii au declarat că această măsură ar legaliza încălcările drepturilor muncii comise de angajatori în ceea ce privește…