Zidul Berlinului: 50 de ani de la cel mai tragic moment din istoria oraşului după Al Doilea Război Mondial

ermania comemorează sâmbătă, 13 august, 50 de ani de la construirea Zidului Berlinului, cel mai tragic moment din istoria oraşului, după cel de-Al Doilea Război Mondial. Sute de oameni au trăit experienţe tragice, pentru că Zidul Berlinului a despărţit peste noapte familii, prieteni şi a ucis, până în 1989, cel puţin 136 de persoane, relatează […]

De cotidianul.ro - Autor

ermania comemorează sâmbătă, 13 august, 50 de ani de la construirea Zidului Berlinului, cel mai tragic moment din istoria oraşului, după cel de-Al Doilea Război Mondial. Sute de oameni au trăit experienţe tragice, pentru că Zidul Berlinului a despărţit peste noapte familii, prieteni şi a ucis, până în 1989, cel puţin 136 de persoane, relatează […]

ermania comemorează sâmbătă, 13 august, 50 de ani de la construirea Zidului Berlinului, cel mai tragic moment din istoria oraşului, după cel de-Al Doilea Război Mondial. Sute de oameni au trăit experienţe tragice, pentru că Zidul Berlinului a despărţit peste noapte familii, prieteni şi a ucis, până în 1989, cel puţin 136 de persoane, relatează Deutsche Welle, potrivit Agerpres.

Printre primii doborâţi de graniţa formată iniţial dintr-un gard din sârmă ghimpată au fost locuitorii de pe Bernauer Strasse. Bulevardul se afla exact pe linia Zidului, devenind ulterior simbol al divizării oraşului, timp de mai mult de 28 de ani.

Zidul a fost construit de-a lungul acestuia, chiar în dreptul geamurilor locuitorilor din partea estică. Se presupune că 10 persoane au murit în încercarea de a sări de la etaj, spre Berlinul de Vest, până în toamna lui 1961, când regimul totalitar a începuse să evacueze clădirile din zonă şi apoi să le dărâme, în anii următori.

Pe Bernauer Strasse va fi inaugurată sâmbătă, în prezenţa preşedintelui federal Christian Wulf şi a cancelarului Angela Merkel, extinderea Memorialului Zidului Berlinului. O expoziţie permanentă în aer liber documentează aici distrugerea Berlinului, prin construcţia zidului, iar aşa-numita ‘Fereastră a comemorării’ şi ‘Capela reconcilierii’ amintesc de victimele care şi-au pierdut viaţa în încercarea de a trece spre vest.
‘Memorialele trăiesc prin autenticitatea lor. De aceea, a fost de la sine înţeles că nu vom construi aici un fel de Disneyland, un fals care să impresioneze, deşi tehnic ar fi fost posibil. Dar ar fi contrazis menirea noastră’, a declarat directorul Fundaţiei Zidului Berlinului, Axel Klausmeier, citat de Deutsche Welle.

De-a lungul liniei pe asfalt care marchează fostul zid au fost montate fotografii de dimensiuni uriaşe, care amintesc turiştilor şi locuitorilor de cel mai tragic moment din istoria oraşului de pe Spree, după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Despre ziua de 13 August 1961, primarul general al Berlinului, social-democratul Klaus Wowereit, declara: ‘Este un moment al ruşinii, un moment de tristeţe. Au murit mulţi oameni. Mulţi au ajuns în închisori, numai pentru că şi-au exprimat părerea. Aici s-au întâmplat tragedii.”

Berlinezii vor păstra un moment de reculegere, sâmbătă la ora 12:00, la 50 de ani de la construcţia zidului, care a divizat oraşul aproape trei decenii, până la căderea lui, în noiembrie 1989. Traficul va fi oprit în capitală, pentru câteva minute.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.